Marina Covali, membru a Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), la 4 noiembrie curent, a participat la Conferința internațională „Moldova trece pe alb: Soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală”, informează CURENTUL. 

Evenimentul a fost organizat de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Fundația Soros Moldova.

De asemenea, evenimentul a reunit reprezentanți de nivel înalt din instituții publice, experți interni și internaționali, reprezentanți ai delegației UE, și reprezentanți ai sectorului privat cu expertiză și interes în acest domeniu.

Scopul conferinței a fost de a discuta politicile necesare și mecanismele eficiente pentru încurajarea angajatorilor din Republica Moldova de a renunța la munca nedeclarată și modalitățile de integrare a bunelor practici din statele membre UE. Conferința a abordat viziunile propuse de Guvern pentru încurajarea formalizării, în contextul statutului de Candidat UE acordat țării noastre. Reducerea muncii nedeclarate este și un obiectiv al Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova-2030.

Discuțiile au fost structurate în 4 paneluri:

• Abordarea problemei muncii nedeclarate prin prisma unor politici combinate, echilibrate, dar în același timp ambițioase
• Încurajarea tranziției spre munca legală în agricultură
• Consolidarea capacității Inspectoratului de Stat al Muncii de a detecta munca nedeclarată
• Stimulente financiare guvernamentale pentru promovarea muncii legale

Participanții au discutat despre munca ilegală și angajamentele de politici elaborate de Guvern pentru eficientizarea acestei probleme, încurajarea formalizării în agricultură și introducerea voucherelor și contribuțiilor pentru munca ocazională în agricultură, experiența Letoniei înainte de aderare la UE și stimulente pentru legalizarea muncii sub declarate, etc.

În context, Curtea de Conturi a realizat în anul 2018, auditul conformității privind „Declarările salariale și a plăților la Bugetul Public Național (BPN) și impactul asupra drepturilor sociale ale cetățenilor”. Astfel, au fost analizate normele regulamentare și evaluate mecanismele instituite pentru monitorizarea calculării, achitării și raportării conforme a plaților salariale și, respectiv plăților la BPN de către agenții economici implicați în valorificarea investițiilor capitale, în special finanțate din bugetul de stat. Au fost verificate peste 300 contracte în valoare de 1 miliard 150 milioane lei și circa 3000 de procese verbale de executare a lucrărilor de către antreprenori și subantreprenori. Misiunea de audit a stabilit că agenții economici nu au respectat prevederile legale, nedeclarând plăți la buget, comparativ cu datele reflectate în procesele-verbale de executare a lucrărilor. Respectiv, pentru plățile nedeclarate și neachitate la buget în sumă 4,3 milioane lei în perioada auditată, au fost implicate corespunzător nedeclararea remunerării muncii de circa 10 milioane lei, ce reprezintă posibilul salariu ,,în plic”.

Extrapolarea acestor circumstanțe pentru valoarea totală a investițiilor și reparațiilor capitale, denotă posibila nedeclarare a salariilor angajaților de către agenții economici și posibila ratare a veniturilor la BPN în sumă de 327 milioane lei, ce ar reprezenta contribuțiile și impozitul pe venit. Respectiv aceste circumstanțe denotă posibila achitare a salariului ,,în plic” în sumă de 500 milioane lei.

Fenomenul „salariului în plic” afectează atât economia, cât și societatea în întregime, având un impact negativ atât pentru angajator cât și pentru angajat. Normele legale privind declararea în întregime a salariului angajaților de către angajator au menirea să asigure protejarea drepturilor acestora, precum și calcularea și încasarea veniturilor la BPN. În consecință, angajații muncind în afara cadrului legal sau primind ,,salariu în plic” sunt supuși riscului și consecințelor de neasigurare a dreptului la asistența și protecție socială.