Într-un interviu oferit pentru www.curentul.md, Alexandr Gusev, Președintele Consiliului de Administrație al SA Moldovagaz”, s-a referit la indicatorii de bază ai întreprinderii pentru anul 2013, a vorbit despre cum s-a reuşit semnarea noului acord cu SAD „Gazprom” la finele anului trecut, a prezentat perspectivele sectorului de gaze al Republicii Moldova şi s-a confesat despre cel mai mare vis al său.
C: Care au fost indicatorii de bază cu care SA „Moldovagaz” a încheiat anul 2013 şi cum a fost în general acel an pentru întreprinderea la conducerea căreia Vă aflaţi?
A.G.: Lucrătorii din sistemul de gazificare nu au parte de ani uşori, fiecare an este unul dificil. Apar de fiecare dată probleme care necesită soluţionare. Dacă e să evaluam situaţia întreprinderii pentru o un interval mediu de timp, menţionăm că am depăşit perioada de majorare bruscă a preţului de achiziţie, adică de ajustare a acestuia la cel mediu european, la preţul de piaţă. Au fost câţiva ani deloc uşori. Au fost dificili, în primul rând, pentru consumatorul care trebuia să se obişnuiască cu nişte costuri şi nişte facturi noi. La fel, a fost dificil şi pentru noi să explicăm necesitatea acestor noi realităţi, să asigurăm achitările şi să efectuăm decontările către SAD„Gazprom”. Probabil, am putea afirma că această perioadă deloc simplă s-a încheiat şi în cele ce urmează întreprinderea se va acomoda la situaţia când preţurile de piaţă sunt o realitate şi un fapt împlinit.
C: Prea puţini au fost cei care au crezut că prelungirea contractlor de furnizare şi de tranzit ale gazelor naturale cu SA „Gazprom-ul” va fi posibilă până la finele lui 2013. Totuşi acest mic miracol v-a reuşit. Cum de a fost posibil, cu atât mai mult că acest eveniment a surprins plăcut cetăţenii RM, or noul acord prevede o reducere a preţurilor pentru gazele naturale? Când se va întâmpla aceasta?
A.G.: Nu aş putea spune că este un mic miracol. În fond, toţi colegii noştri şi colegii de la Ministerul Economiei, membrii Consiliului de Observatori din partea Guvernului, reprezentanţii statului în Consiliu şi colegii din aparatul central al „Moldovagaz” au muncit destul de meticulos şi de mult, au purtat negocieri rezonabile, tehnice şi corecte cu SAD „Gazprom”. Am ajuns în situaţia când contractul a fost prelungit fără careva surprize neplăcute, adică într-o atmosferă normală de lucru. Este evident că fără a pregăti anumite documente, fără a lucra şi fără a negocia nu vei reuşi nimic. Noi am muncit destul de bine şi acesta este rezultatul muncii în comun a tuturor colegilor noştri. Este o situaţie firească de lucru, o situaţie standard, mereu suntem în formă şi încercăm să ne onorăm angajamentele la nivelul necesar. Evident, acordul adiţional semnat prevede o anumită reducere de preţ. E una mică, ne-am dori să fie mai mare, însă noi credem că în viitor vom reuşi să ajungem la o înţelegere. Respectiva reducere ţine, în primul rând, de tendinţele mondiale de pe piaţa produselor petroliere, de preţurile medii europene la care SAD „Gazprom” furnizează gazele naturale în Europa şi care la fel se reduc un pic. Am putea afirma că ne menţinem în tendinţele generale care presupun anumite ajustări de preţuri.
Reducerea preţului ţine, în primul rând, de conjunctura pieţii. Noi deja avem o tendinţă de reducere a preţului. Spre exemplu în 2013 preţul mediu anual era de 385 dolari SUA. Pe parcursul anului 2013, preţul scădea de la 390 la 375 dolari, per trimestru. Dacă e să ne referim la prognozele pentru anul 2014 atunci preţul mediu anual ar putea fi la nivelul de 365-370 dolari. Respectiv, se va reduce cu fiecare trimestru, să zicem de la 375 la 360 de dolari la finele acestui an. Însă acestea sunt nişte calcule estimative, or noi deocamdată nici nu am coordonat cu SAD „Gazprom” preţul exact pentru primul trimestru, pentru că trebuie să efectuăm careva acţiuni protocolare consecutive. Preţul se va reduce pe parcursul acestui an, aproximativ cu 2-3 dolar pe parcursul unui trimestru.
C: Cum evaluaţi în general starea sectorului gazier din Republica Moldova?
A.G.: Consider că este una destul de dificilă, or infrastructura sectorului gazier a fost creată preponderent în perioada sovietică şi, evident, se apropie perioadele de amortizare a uzurii fireşti a termenului de funcţionare a infrastructurii, în primul rând, a gazoductelor şi a construcţiilor amplasate pe acestea. Sunt necesare investiţii importante pentru a asigura aprovizionarea fiabilă, tranzitul sigur. Spre regret, când s-a produs trecerea la preţuri mai înalte, la preţurile europene, din acest motiv nu puteam include în tarif acele cheltuieli rezonabile ale întreprinderii care sunt necesare pentru a menţine infrastructura şi pentru a construi gazoducte noi. Am tratat situaţia cu multă înţelegere, deşi am atenţionat că acele costuri pe care le suportă întreprinderea urmează a fi acoperite de tarif. Însă ţinând cont de faptul că s-a produs o creştere destul de bruscă a preţurilor, pentru a evita anumite şocuri pentru consumator, noi am acceptat această situaţie. Acum este necesar de aborda problema privind includerea în tarif a tuturor costurilor. Voi exemplifica: în ţările europene, preţul gazului în tariful pentru consumatorul final, adică preţul produsului propriu zis constituie 30-50 la sută restul fiind costurile suportate de întreprindere, inclusiv pentru modernizare, pentru menţinerea infrastructurii, pentru dotarea cu mijloace moderne de evidenţă, de transmitere a datelor. La noi situaţia este alta: 80-85 la sută în tariful pe care-l achită consumatorul final reprezintă preţul gazelor naturale restul fiind cheltuielile întreprinderii. Acest dezechilibru major complică dezvoltarea şi alinierea activităţii întreprinderii la standardele normale europene. Asupra acestui obiectiv va trebui să ne concentrăm şi să muncim în viitor.
C: Se va schimba situaţia în acest sector odată cu darea în exploatare a gazoductului Iaşi-Ungheni?
A.G.: Anumite modificări se vor produce, însă noi nu anticipăm în acest sens nişte modificări rapide. Odată cu apariţia acestui gazoduct situaţia va fi deja alta, va apare posibilitatea tehnică de a efectua livrări de gaze din România. Dacă vom reuşi să asigurăm toţi consumatorii urmează să vedem. Adică sunt necesare investiţii în infrastructura de pe teritoriul republicii atât la capitolul construcţii de gazoducte, cât şi la capitolul staţii de compresare. Deocamdată nu se ştie cine va efectua aceste investiţii şi din contul cui. Nu se ştie dacă România are volume disponibile de gaze naturale şi la ce preţ va fi comercializat acesta. Nu ne putem aştepta în acest sens la schimbări rapide. Orice posibilitate de a beneficia de mărfuri din două ori trei surse este pozitivă. Iată de ce este ceva benefic pentru diversificare şi pentru anumite perspective pe termen mediu sau lung.
C: Cât de reală este gazificarea întregii Moldove, a tuturor satelor şi în ce an ar putea fi posibil de realizat acest obiectiv, cel puţin la nivel teoretic?
A.G.: Problema ţine de mijloacele băneşti disponibile. Noi am făcut nişte calcule, probabil, ar fi necesari de la 4 la 5 mlrd. de lei pentru a gazifica sută la sută republica. Este cert că este o cifră convenţională, or în unele localităţi ar putea fi 5,10,20 consumatori potenţiali care, în plus, se află şi la o anumită distanţă de magistralele gazoductelor existente. Din punct de vedere economic gazificarea localităţilor nu este prea raţională, or va fi mai ieftin de a furniza gazul la butelie şi de a asigura consumatorii gratis decât a edifica infrastructura costul căreia este de ordinul milioanelor şi care prea puţin probabil că se va recupera vreodată. Cât priveşte nivelul înalt de gazificare (de cca 100%), ar fi, evident, destul de bine, or gazele naturale asigură nu doar un confort pentru consumatori, dar şi oportunităţi de dezvoltare pentru business în aceste localităţi. Evident, acesta ar trebui să fie un obiectiv pentru noi, însă pentru acestea sunt necesare investiţii. Noi suntem optimişti şi credem că vom ajunge cândva la un grad de gazificare de 100% doar că aceasta va dura în timp. Pentru moment, nivelul de gazificare sporeşte cu 2-3 la sută.
C: Ce proiecte noi preconizaţi pentru anul în curs şi pentru anii următori?
A.G.: Am planificat un program investiţional şi un program de reparaţii capitale destul de modeste. Probabil, nu putem aprecia acest proiect ca unul de anvergură. Noi continuăm reparaţia capitală a gazoductului magistral „Razdelnaia-Ismail”, acest proces continuând deja al treilea an. Încetul cu încetul modernizăm şi înlocuim staţiile de distribuţie a gazelor care deja sunt depăşite de timp. În republică avem în total 78 de staţii de distribuţie a gazelor. Majoritatea dintre acestea funcţionează încă din perioada Uniunii Sovietice şi sunt de model vechi. Acestea sunt unele dintre obiectele care asigură alimentarea cu gaze a localităţilor, inclusiv a Chişinăului. Continuăm programul de modernizare a staţiilor de distribuţie a gazelor. Deocamdată, în funcţie de mijloacele financiare disponibile, ne putem permite să înlocuim câte una sau cel mult două pe an. Respectiv va trebui să efectuăm această activitate pe parcursul unei perioade destul de îndelungate.
În afară de aceasta mai există şi rigorile impuse de Legea cu privire la gazele naturale. În conformitate cu prevederile acestei legi, în 2013, furnizarea cu gaze naturale a consumatorilor din mun. Chişinău a trecut de la SRL „Chişinău-gaz” la SA „Moldovagaz”. Potrivit informaţiilor de care dispunem, de la 1 ianuarie 2015 va intra în vigoare prevederea legală care va cere transmiterea de către întreprinderile noastre a funcţiei de furnizare a gazelor naturale către SA „Moldovagaz”. Este necesar să ne pregătim de acesta, este necesar să-i asigurăm pe colegii noştri cu softuri moderne pentru ca aceste procese să fie pasibile de control, calculate cu exactitate, pentru a cunoaşte ce volum de gaze naturale a consumat fiecare consumatori, cât datorează, cât a achitat. Noi ne concentrăm pe aceste direcţii de bază: reparaţia capitală şi modernizarea staţiilor de distribuţie a gazelor, implementarea de noi tehnologii informaţionale în sistem în aşa fel ca să putem ţine pasul cu progresul şi să nu fim devansaţi.
C: Cum credeţi cum va evolua în viitor situaţia în sectorul gazier al Moldovei şi ce aşteptări aveţi Dvs. în acest sens?
A.G.: Evoluţia va fi una pozitivă, or întreg colectivul nostru, peste 5500 de persoane, muncesc zi de zi cu multă perseverenţă, în aşa fel situaţia va evolua favorabil. Facem eforturi pentru ca toţi consumatorii să fie asiguraţi cu gaze natural în volum deplin, pentru ca aceştia să aibă permanent acces la servicii. Sectorul are perspective destul de bune. Facem eforturi pentru ca sistemul existent al infrastructurii să funcţioneze la parametrii normali, pentru ca acele asamblări, agregate, construcţii de gazoducte care necesită înlocuite la timp. Vom avea grijă ca şi consumatorii să fie mulţumiţi de serviciile prestate, iar în cazul în care apar anumite deranjamente, aceştia să ne poată alerta prin mijloacele moderne de comunicare fără necesitatea deplasării la oficiu, pentru ca problemele să poată fi soluţionate la telefon, prin poşta electronică, prin intermediul altor mijloace de comunicare – să afle cum stau lucrurile, să beneficieze de o consultaţie, să solicite un serviciu. Noi anticipăm perspective bune pentru sector.
C: Sunteţi o personalitate cunoscută în Moldova, însă despre viaţa personală a Dvs. nu se cunosc prea multe. Cum este soţul şi tatăl Alexandr Gusev şi care sunt valorile la care ţineţi în viaţă?
A.G.: Ce fel de soţ şi tată sunt eu ar fi cazul să întrebaţi de soţia și de fiica mea. Încerc să ofer un exemplu pozitiv pentru familie, să aduc în familie o stare de calm, să-i ofer încredere în ziua de mâine, să-i asigur buna dispoziţie. Chiar dacă va suna banal pentru mine familia este o valoare destul de importantă. Iată de ce revin acasă de la serviciu cu mai multă plăcere decât plec de acasă. Mă simt confortabil acasă, în familie. Pentru mine calmul şi confortul din familie sunt nişte priorităţi şi încerc să le transmit soţiei şi fiicei aceleaşi lucruri pentru ca să există o anumită armonie.
C: Dvs. personal şi compania Dvs. deseori Vă implicaţi în activităţi caritabile doar că opinia publică nu cunoaşte prea multe despre aceasta. De ce?
A.G.: Nu lansăm prea des activităţi caritabile, mai ales avem dificultăţi în acest sens în ultima perioadă, or indicatorii financiari, rezultatele noastre financiare depind de tarif. Oricum am lucra, bine ori rău, aceasta afectează continuitatea furnizării, reparaţiile efectuate, gradul de satisfacţie al consumatorului, nu şi asupra rezultatul financiar, or dacă tariful nu acoperă în totalitate toate costurile atunci rezultatul este unul negativ. În condiţiile când rezultatele financiare permanent sunt negative, evident, filantropia generează nedumeriri din partea acţionarilor. Însă oricum noi încercăm să oferim asistenţă. Permanent acordăm ajutoare şcolii-internat din oraşul Bender (Tighina). Analizăm solicitările celor care se adresează la noi. Atunci când constatăm că un ajutor din partea noastră chiar ar fi oportun şi oamenii au nevoie de acest ajutor încercăm să intervenim.
C: Care este cel mai mare vis al Dvs.?
A.G.: Mi-aş dori să am un fiu. Acesta este visul meu.
C: Care este viziunea Dvs. despre viitorul Moldovei?
A.G.: O văd un stat prosper, liniştit şi european, cu drumuri de calitate, cu infrastructură de calitate, un stat unde toţi consumatorii au acces la gazele naturale şi la celelalte beneficii moderne de infrastructură, la apeducte, canalizare, un stat unde vor activa marile bănci străine. Cred că avem posibilitatea să oferim produse ecologice. Statul nostru nu trebuie să piardă acele avantaje pe care le are acum, o viaţă calmă, lipsa de agitaţie şi a consumului de nervi care sunt caracteristice pentru metropole, dar, totodată, ar trebui să atingă acel nivel înalt de bunăstare care este caracteristic pentru centrele dezvoltate de civilizaţie din lume.
Text: Adrian Platon
Video şi foto: Andrei Boguş
