Șeful Direcției Generale Securitate Publică al Inspectoratului General de Poliție (IGP), colonelul de poliție, Marin Maxian, din copilărie se considera un mic militar în devenire, deși sora mai mare îl caracteriza drept „un mic dezertor”. Rudele vroiau să-l vadă activând în domeniul medicinii, el însă a preferat să studieze la Colegiul de Poliție. Despre aceasta el ne-a povestit în cadrul proiectului CURENTUL – „Carieră de succes”.
Marin Maxian spune că, acum cînd se gîndește cum și-a construit cariera, își aduce aminte de anii 95-96, cînd sora sa, cu 11 ani mai mare și care era un model pentru el, îi sugera să studieze la medicină.
„Eu, de altfel mă consideram de mic un militar în devenire, iar aceste dezbateri dintre mine și sora mai mare adesea se finisau cu reproșuri din partea ei, de genul: „Un militar este disciplinat și respectuos față de autoritate, iar tu ești micul dezertor. Ai de învățat multă disciplină ca să devii un militar”. Aceste cuvinte care m-au influențat și, în pofida surplusului de energie creativă de care dispuneam, adesea regăsită în activități sportive, m-au determinat să devin disciplinat, pentru a-mi realiza visul.
Un alt moment cheie în calea determinării carierei cu epoleți, a fost pe când îmi făceam studiile în clasa 11-a în cadrul LT „Vasile Alecsandri” din municipiul Chișinău. Colegii de clasă cunoscând ambițiile prestabilite de a-mi continua studiile în medicină,dar și cunoscându-mă pe mine ca un războinic perfecționist, au intervenit cu rugămintea colectivă și solicitarea de a obține angajamentul meu prin care nicidecum nu voi continua calea profesională în domeniul medicinii. Pe atunci mă descriau ca o persoană puternică și dură, cu un exces de țel. Toți știau că dacă am un plan, cu siguranță îl voi realiza. Colegii mei știau că eu respect promisiunile făcute, astfel au insistat de a obține acea promisiune publică că nu voi deveni medic, căci sunt prea dur și m-aș regăsi mult mai bine în lupta cu răul social. Așa a fost stabilită determinarea mea de a începe o carieră cu epoleți”, povestește Marin Maxian.
După liceu, oficialul a fost admis la Colegiul de Poliție, iar după absolvire a fost angajat direct în cadrul Comisariatului de Poliție Rîșcani din Capitală.
„În anul 1996 am fost admis la studii în cadrul Colegiului de Poliție, iar visul meu începea să devină realitate. Colegiul l-am absolvit în 1998, astfel am trecut direct la munca de polițist. În vara anului 1998, am fost angajat în cadrul Comisaritului de Poliție al Sectorului Rîșcani din mun. Chișinău, pe atunci (acum IP Rîșcani al DP a mun. Chișinău), în funcția de Polițist de patrulă și santinelă al Companiei de patrulă. Acolo am făcut cunoștință cu profesia de polițist și perseverența necesară întreținerii ei, cu motivația de a fi mereu în dinamică, de a experimenta, fapt care mi-a oferit posibilitatea de a depăși anumite frustrări inițiale pe care orice începător direct după studii le are la început de cale profesională. Mereu am încercat să mă aliniez la cei care au deja o experiență bogată în spate, ca astfel să realizez anumite riscuri preventiv apariției lor și să reușesc într-o manieră cât mai ergonomică să modelez cunoștințele teoretice în practică de serviciu”, spune Marin Maxian.
După au urmat tot mai multe provocări, pe care le-a trecut cu brio. „În acea perioadă de început, fiecare zi era o provocare nouă în plan profesională, dar și în plan material, deoarece salariul nu era o normalitate predefinită, ca astăzi, fiind probabilitatea să lucrezi câte 3-4 luni fără a primi salariul meritat, alimentându-te doar din perseverență, motivație intrinsecă și speranța. Dar, am reușit cu suportul moral al apropiaților și a surorii mai mari care mă ghida de mic. Asta cred m-a făcut și mai tare, mai ambițios, mai rezistent la provocările numeroase de pe tot parcursul carierei cu epoleți”, își mai aduce aminte colonelul.
La aproximativ un an de la debut, a reușit să fie acceptat în funcția de ofițer de sector, pe care și-o dorea foarte mult, doar că nu îi ajungeau acele studii superioare necesare la o funcție de ofițer, astfel o perioadă a fost detașat temporar la această funcție din contul funcției de subofițer la care eram din start.
„Prin muncă și perseverență, am obținut și recunoștința publică, reușind în timp foarte scurt pentru un începător să fiu nominalizat drept cel mai bun ofițer de sector din Sectorul Rîșcani al mun. Chișinău. În vara anului 2000, am reușit să acced la studii fără frecvență la Academia de Poliție, concomitent activând și în regim normal la serviciu, care ulterior absolvirii mi-a dat dreptul de a deveni ofițer cu acte în regulă și de a–mi continua cariera cu posibilități mult mai mari”, afirmă Marin Maxian.
El ne-a povestit și un moment la serviciu care i-a schimbat viața.
„Între timp am reușit să obțin schimb de experiență în mai multe sectoare de Poliție, printre care și în comunele, Cricova și Ciorescu din mun. Chișinău, perioadă în care am și o amintire specială. Fiind în contact permanent cu Cancelaria Inspectoratului, am avut un caz de contradicție pe domeniul serviciului cu o angajată a acestui serviciu, care m-a provocat să-i demonstrez că totuși am capacitățile unui specialist bun și nu mă dau bătut din prima. Astfel, aceste mă motivau să interacționăm mai des să-i demonstrez că am avut dreptate. Treptat, ne-am cunoscut mai bine, am găsit și puncte comune de interes, care ne apropiau, ea fiind locuitoare a comunei în care eu activam. De asemenea, am aflat că mama ei era din raionul meu de baștină și astfel, dintr-o contradicție inițială și emoții aprinse, relația treptat prelua calea tandreței și apropierii sufletești. Ulterior, acea colegă care mi-a făcut o observație, care m-a supărat foc și care m-a motivat să-i demonstrez că sunt un profesionist, mi-a devenit soție în anul 2002. Înregistrarea căsătoriei a devenit și un moment crucial în viața mea, apăreau noi provocări specifice unui bărbat, de asemenea atunci, prin recunoștința conducătorilor mei pentru rezultate deja demonstrate și capacități de muncă, am schimbat și activitatea din suburbie cu cea din oraș”, povestește șeful de Direcție.
În anul 2003, Marin Maxian a devenit tată, soția sa aducînd pe lume pe fiul său.
„Confirmarea mea în rolul de tată era și o dovadă a unei căi parcurse corect. Tot atunci a coincis și cu numirea mea în prima funcție de conducere, șef de sector, astfel recunoștința sorții pentru perseverență și dăruire de sine venea pe ambele compartimente, al familiei și al serviciului. Și așa, prin muncă asiduă și dăruire de sine, prin jertfirea timpului care familia îl necesită, prin acceptarea acelei provocări, undeva dureroase, că parcă peste noapte copilul tău este deja mare, iar tu nu ai reușit să-i fii mereu alături, așa am parcurs treaptă cu treaptă în ierarhia epoleților și cea a avansării responsabilităților profesionale. Am avut parte în această cale de un suport și acceptare necondiționată din parte familie, și acesta este elementul constitutiv al jertfirii de sine, fără de care, nu cred că îți reușește o carieră de succes, dar și recunoștința mediului de activitate a fost mereu alături pentru a-mi confirma că ceia ce fac, o fac bine și doar așa să continui parcurgerea treptelor scării profesionale”, a povestit Marin Maxian.
Cheia succesului pentru Marin Maxian este compusă din 3 dimensiuni:
„Muncă triplă standardelor obișnuite; Dedicație prin trup și suflet în tot ceia ce faci, să nu o faci pentru că ți se cere, pentru instituție, dar la nivelul propriilor așteptări, care necesită o setare la standardele superiore, permanent încercând să te întrebi, eu ași fi mulțumit de un asemenea răspuns și rezultat, astfel, perfecționismul detaliilor mereu m-a provocat la creativitate și ingeniozitate; Necontenita formare și dezvoltare profesională multidimensională pentru a corespunde tuturor așteptărilor. Doar cel ce este informat și cunoscător de cauză, devine acel model demn de urmat în fața angajaților din subordine și poate oferi un răspuns pe măsura așteptării oricărui cetățean, face față la orice provocare profesională, socială sau situațională”, spune el.
Pentru acest an, oficialul și-a propus să realizeze mai multe proiecte:
„Apropierea polițistului de cetățean prin următoarele măsuri: Valorificarea institutului Sectorului de Poliție; Valorificarea și transformarea ofițerului de sector din angajat tehnocrat în angajat bazat pe nevoia umană, pe perceperea emoției, comunicarea asertivă și intervenția pe măsura așteptării; Să reușim instituirea și lansarea mecanismului Centrelor de cercetare și prevenire a criminalității la nivel Național – care este de fapt și un vis al meu de aproximativ 5 ani de zile; Asigurarea implementării Strategiei Naționale în Prevenire; Să reușim asigurarea unui climat de securitate al societății, prin educarea juridică a fiecărui cetățean, reducerea tendințelor victimizării și reducerea riscurilor și provocărilor situaționale; Valorificarea voluntarilor în Poliție și resurselor oferite de institutul acestora, care este o provocare deosebită pentru Poliție, din specificul activității noastre, restricțiilor legale și accesului limitat la informații pe anumite domenii”, a spus Marin Maxian.
Cristina Parfeni
