foto: trm.md

Relaţiile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) au intrat într-o fază „rece” şi acest lucru îl înţeleg chiar şi simplii consumatori de informaţie. Desigur, atît autorităţile de la Chişinău, cît şi oficialii FMI evită declaraţiile directe la temă şi afişează chiar un anumit optimism, dar realităţile sînt cu totul altele. Astfel, recent, misiunea FMI, care a lucrat două săptămîni în Moldova, a plecat relativ nemulţumită (şi acest lucru s-a văzut cu ochiul liber), iar conferinţa de presă pe care şeful misiunii şi Premierul Iurie Leancă urmau să o aibă şi chiar fusese anunţată, în final a fost amînată.

Reprezentanţa FMI de la Chişinău este destul de rezervată în aprecieri, iar unii reprezentanţi ai structurilor de stat forţează nota şi încearcă să promoveze ideea că, pînă în martie, cînd FMI urmează să ia o decizie pe marginea unui nou Memorandum cu Moldova, lucrurile vor reveni la normal. Însă, dacă e să analizăm contextul politic în care ne aflăm, este clar că acest lucru e practic imposibil. Aceasta deoarece, fiind în an electoral, autorităţile au de ales între o bună relaţie cu FMI şi un bun scor electoral. Dar, să le luăm pe toate pe rînd.

În presă, au apărut informaţii precum că, în cadrul negocierilor cu FMI, au fost abordate atît subiecte de perspectivă, cît şi subiecte care ţin de relaţiile bilaterale nu chiar atît de îndepărtate. La cel de-al doilea capitol ar fi de menţionat decizia anterioară a autorităţilor de la Chişinău de a introduce impozitul unic în agricultură, dar şi decizia de a majora pensiile şi salariile unor categorii de bugetari. După acele decizii, FMI a stopat acordarea ultimei tranşe de 77 de milioane de dolari SUA din împrumutul negociat de Moldova în 2009 şi care a intrat în vigoare la începutul lui 2010 (suma totală – 567 milioane de dolari SUA). Evident, FMI nu poate reveni acum la discuţii, trecînd cu vederea acele decizii. În ceea ce ţine de subiectele de perspectivă, aici ar fi de menţionat informaţiile apărute în presă precum că FMI ar insista pe introducerea TVA în agricultură în mărime de 20%, pe cînd guvernarea îşi doreşte ca nivelul acestei taxe să fie de 8%. Autorităţile au fost destul de zgîrcite în ceea ce ţine de alte detalii ale discuţiilor cu FMI, dar, potrivit unor informaţii neoficiale, nu a fost trecută cu vederea nici necesitatea continuării măsurilor de optimizare a cheltuielilor bugetare. Iar subiectul optimizărilor, în special în sfera educaţiei şi a ocrotirii sănătăţii, a fost unul în permanenţă actual în ultimii ani, atrăgînd critici din partea opoziţiei, dar şi din partea unei părţi a societăţii civile.

Dat fiind această situaţie, acum puterea este între ciocan şi nicovală. Un nou memorandum cu FMI ar implica şi mai multe măsuri netradiţionale, cum ar fi majorări de impozite în agricultură, reducerea locurilor de muncă şi a altor cheltuieli etc. Mai mult ca atît, autorităţile ar fi legate de mîini şi de picioare la capitolul majorări de pensii şi salarii, iar faptul că se planifică asemenea majorări a fost anunţat public de către unii reprezentanţi ai coaliţiei de guvernare. Că e vorba de interes electoral sau de grijă faţă de popor – asta deja e altă problemă. Pe de altă parte, nesemnarea unui nou Memorandum cu FMI va fi un semnal clar transmis altor organisme internaţionale cu care Republica Moldova are relaţii destul de avansate. În 2010, cînd a fost semnat precedentul Memorandum cu FMI, autorităţile declarau sus şi tare că aceasta le-a ajutat să devină credibili în faţa altor donatori şi, în rezultat, în cadrul programului „Rethink Moldova” din martie 2010, ţara a primit un suport financiar internaţional fără precedent – 2,6 miliarde de dolari SUA, circa jumătate din această sumă fiind ajutor nerambursabil. Urmînd aceeaşi logică acum, este clar că Moldova riscă nu doar să nu mai primească nici un ban de la FMI, dar şi să-şi deterioreze relaţiile cu principalii parteneri de dezvoltare. Iar la rînd stau importante proiecte, care aşteaptă finanţare şi care vizează reformarea mai multor domenii şi instituţii importante.

Dat fiind cele spuse mai sus, este clar că situaţia în care a nimerit Republica Moldova nu este deloc bună. În următoarele săptămîni, autorităţile vor trebui să facă multă echilibristică şi să încerce să găsească acea jumătate de aur care ar conveni şi ţării, dar şi, în particular, partidelor aflate la guvernare, care, în curînd vor intra în alegeri. Cu atăt mai mult că de evoluţia din continuare a evenimentelor în această direcţie, depinde, în mare parte, viitorul Republicii Moldova.

Dumitru Spătaru