Potrivit tradiției, primele nouă zile ale lunii martie sunt considerate babe.

Legenda spune că „babele” au rădăcini în Baba Dochia. Aceasta avea un fiu care i-a dus acasă, noră împotriva voinței ei. Dochia i-a dat norei un ghem de lână neagră și a pornit la râu să-l albească. Fata l-a spălat până când i-au sângerat degetele, dar lâna a rămas tot neagră. Disperată, a început să plângă, dar a auzit-o Iisus Hristos, care i-a dăruit o floare roșie și i-a spus să spele lâna cu ea. Tânăra i-a urmat sfatul, a pus floarea în apă și lâna s-a albit, după aceea s-a dus și i-a dus ghemul soacrei. Baba Dochia s-a supărat îngrozitor și a acuzat-o că Mărțișor, așa cum îi spusese fata salvatorului ei, este iubitul norei. Dochia a plecat cu oile la munte, fiind convinsă că venise primăvara, pentru că își văzuse nora cu floarea în mână. Rând pe rând, pentru că i se făcuse cald, și-a scos cele 12 cojoace pe care le avea. Dintr-o dată vremea s-a schimbat, a dat gerul și a început să ningă, iar Baba Dochia a înghețat împreună cu oile.

Socotite periculoase, zilele babei Dochia prilejuiau efectuarea unor rituri de divinație privind mersul timpului și soarta omului: ‘Cum va fi în ziua Dochiei (1 martie) așa va fi și vara. Dacă în zilele babei Dochia ninge și-i furtună, atunci se zice că ea leapădă un cojoc. Zilele ei se numesc cojoace’. (Straja, Bucovina).

Tradiția se păstrează sub forma alegerii babelor, adică fiecare persoană își alege o zi, mai bine zis o baba, între 1 si 9 martie. Se spune că așa cum va fi acea zi, așa este și firea omului, însă dacă plouă sau ninge este semn de bogăție.O altă versiune susține că noul an va fi similar cu baba aleasă de fiecare. O „babă” senină, călduroasă și luminoasă va aduce celui ce a ales-o un an bun, plin de împlinii. Dimpotrivă, o babă mohorâtă, urâtă și ploioasă va aduce un an rău.

Scenariul ritual de înnoire a anului este format din obiceiuri și acte magice arhaice: aprinderea focurilor, afumarea curților și anexelor gospodărești, bătutul pământului cu ciomege pentru scoaterea căldurii și alungarea frigului, prepararea alimentelor rituale (Măcinici, Sfinți), previziunile meteorologice, practicile de pomenire a morților, începerea simbolică a unor activități economice (scoaterea plugului, a stupilor de la iernat, semănatul răsadului de varză), confecționarea calendarului simbolic din șnurul bicolor, reprezentând anotimpurile de bază ale anului (iarna, vara). Fără să li se cunoască prea bine semnificația, multe din obiceiurile Zilelor Babei se practică și astăzi. După zilele capricioase ale Babei Dochia ar urma alte 9 zile, mai blânde, numite zilele moșilor.

sursa: editiadedimineata.ro