Deputatul fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian, și-a creat „insule” prin casă în perioada carantinei. Despre aceasta deputatul a vorbit în cadrul proiectului lansat de CURENTUL – „Viața în carantină”.

„Sigur că izolarea este ceva nou pentru mine, nu cred că am fost vreodată într-o situație ca să fi stat închis în casă atâta timp. Primele zile de izolare au fost mai complicate pentru că nu eram obișnuit, mai ales că aveam un stil de viață destul de activ. Dar ulterior m-am obișnuit cu rutina – am început să-mi fac un grafic mai strict, să-mi creez diferite „insule” prin apartament – „insula” de lucru, de gătit, de odihnă etc.”, a spus Radu Marian.

Deputatul demult și-a dorit o bicicletă și carantina a fost momentul potrivit să o cumpere.

„Așa că de câteva săptămâni, folosesc bicicleta ca să merg la serviciu la Parlament (atunci când e o ședință sau o urgență), sau când merg la magazin. Și a devenit un hobby – îmi face mare plăcere să merg cu bicicleta, e bine și pentru mediu și pentru sănătate, mai ales că acum este relativ puțin trafic și bicicliștii se simt mai în largul lor. Recomand tuturor să-și ia o bicicletă și să o folosească, mai ales că restricțiile urmează să se relaxeze și putem să mergem prin parcuri. Însă îmi pare foarte rău că pe străzile din Chișinăul secolului 21 nu există nici măcar o pistă bine-amenajată pentru bicicliști, niciuna. Sper că asta să se schimbe în curând – Chișinăul trebuie și poate deveni un oraș prietenos pentru bicicliști”, spune Radu Marian.

De asemenea, deputatul a început să îndrăgească și exercițiile fizice regulate în casă.

„Întrucât posibilitățile de mișcare și sport sunt limitate! Există câteva aplicații la telefon utile care oferă ghidare – eu recomand aplicația „7 minute work out””, spune Radu Marian.

În carantină, „talentul” pentru a găti a ieșit la suprafață.

„O dată ce toate localurile și restaurantele sunt închise, inevitabil „talentul” pentru gătit a ieșit la suprafață! Nu știu dacă îl pot deja numi talent, dar am început să gătesc bucate pe care le mâncam doar prin restaurante – bucate mexicane, austriece, italiene și desigur locale. Nici măcar în anii de studenție, când eram în SUA și Marea Britanie, nu găteam așa mult. Mi-am dat seama că este o activitate care îmi aduce plăcere”, punctează deputatul.

Cât privește munca, Radu Marian afirmă că volumul a rămas același ca și înainte, poate chiar mai mare.

„Pentru că acum nu mai există deosebire dintre oficiu și casă. E mai greu să-ți dai seama când lucrezi și când te odihnești.

Însă partea bună este că am descoperit cât de eficient se poate lucra online. Noi facem practic în fiecare zi ședințe online la partid ca să stabilim obiectivele și prioritățile, și aș spune că ele sunt mai productive decât cele fizice, întrucât lumea vorbește strict la subiect și discuția este mult mai ordonată și organizată. Mai mult, toate proiectele de lege, demersurile, inițiativele legislative – le semnez electronic și le trimit prin email, astfel economisind mult timp și hârtie. După ieșirea din pandemie, foarte multe organizații și companii o să-și schimbe modul de lucru -vor fi mai eficiente, vor închiria mai puțin spațiu, vor oferi mai multe posibilități angajaților să lucreze de-acasă, vor face mai puține ședințe fizice și cu siguranță vor folosi mult mai puțină hârtie. Și-au dat seama că se poate lucra bine-mersi și la distanță. Trebuie să mulțumit din suflet pentru asta fondatorilor Internetului”, spune Radu Marian.

Radu Marian ne-a spus că în această perioadă îi lipsește timpul petrecut alături de familie, prieteni, călătoriile, fotbalul.

„Îmi lipsește enorm timpul petrecut alături de familie, de părinți, de frați. Respect distanța fizică (așa recomandă mai nou OMS să redenumim termenul „distanța socială”) și evit, desigur, să vizitez pe cei dragi ca să nu-i expun riscului.

Îmi lipsește mult timpul petrecut alături de prieteni, la o cină sau la o bere.

Îmi lipsesc mult călătoriile prin țară, deplasările prin raioane, interacțiunea cu oamenii, dar și călătoriile în afara țării.

Îmi lipsește de mult și fotbalul! Eram obișnuit ca în fiecare weekend să urmăresc meciurile echipelor preferate, mai ales că și jucam fotbal atunci când aveam ocazia.

Cu toate astea, mă simt foarte norocos. Mofturile mele nu înseamnă nimic în comparație cu realitatea de azi a medicilor care depun o muncă eroică în fiecare zi ca să trateze pacienții de COVID-19, în comparație cu ceea ce simt rudele celor care și-au pierdut viața în această pandemie sau cu oamenii care și-au pierdut afacerile, locurile de muncă și veniturile. Sper că unii oameni care se plâng că nu pot ieși la o bere sau la un frigărui să pună în perspectivă „greutățile” lor”.

Primul lucru care îl va face după ce va trece pandemia va fi să meargă la părinți, frați, prieteni „și o să-i îmbrățișez strâns, strâns. Interacțiunea socială îmi lipsește mult”.

Deputatul consideră că această perioadă nu va trece efectiv în câteva luni. Chiar dacă anumite resctriții vor fi scoase, oricum lumea va trebui să fie vigilentă.

„În primul rând, aș vrea ca toată lumea să conștientizeze că nu vom reveni foarte curând la normal! Chiar dacă anumite restricții se vor relaxa, nu vom fi cu adevărat în siguranță și nu vom reveni cu adevărat la normal până când nu vom vaccina majoritatea populației lumii. Iar asta se poate întâmpla, după estimările cele mai optimiste ale experților, nu mai devreme de 12-18 luni. Chiar dacă la prima vedere pare o perioadă lungă de timp, să nu uităm că termenul de dezvoltare a unui vaccin este în medie de 5 ani. Lucrurile se vor mișca mai repede datorită mobilizării extraordinare a întregii comunități științifice din lume.

Însă putem totuși constata că această pandemie este prima criză de mare amploare a generației noastre – a „milenialilor” născuți în jurul anilor 90. Părinții noștri au avut parte de destrămarea URSS și criza economică ce-a urmat, bunicii noștri au avut de-a face cu cel de-al doilea război mondial, iar noi avem de-a face cu COVID-19. Cu siguranță, nu avem dreptul să pretindem că e la fel de rău ca în timpul ororilor războiului din 1939-1945, dar pentru prima dată de atunci, stilul de viață modern al civilizației actuale este pus la mare încercare. Și este prima oară pentru noi milenialii, când suntem lipsiți de beneficiile vieții moderne. Nu trebuie să uităm că suntem extrem de alintați – avem parte de Internet, Netflix, Wikipedia, toate cunoștințele omenirii la un click distanță pe smartphone, avem libertatea de a călători relativ ieftin – suntem, de fapt, cea mai norocoasă generație din istorie. Ne-am relaxat și am început să fim mai nepăsători față de noi, față de cei din jur și față de planeta noastră. Eu văd 4 mari lecții ale acestei pandemii pe care omenirea trebuie să le bage bine în cap:

1. Pandemia COVID-19 arată cât de fragilă este viața umană, cât de sensibilă este relația om-natură și ce pățim dacă o manipulăm prea mult. Acest virus, la fel ca multe altele, a apărut ca urmare a interacțiunii frecvente dintre om și animalele sălbatice. Mai mult, fermele cu zeci de mii de bovine, porci și găini puse la un loc exploatate de oameni sunt un mediu perfect pentru ca aceste virusuri periculoase să facă saltul la om. Trebuie să învățăm să nu invadăm atât de flagrant „frontierele” naturii sălbatice.

2. Acest virus ne învață că solidaritatea și cooperarea la nivel mondial este unica metodă prin care omenirea poate lupta cu pericolele care se abat asupra sa, fie acestea legate de pandemie, încălzire globală, sărăcie sau război. Această criză a demonstrat cât de similari sunt moldovenii cu americanii, italienii, indonezienii, sau senegalezii – pentru că ne confruntăm cu aceleași pericole, indiferent de culoarea pielii, religie, naționalitate, sau limbă vorbită. Sper să înceapă o nouă epocă cu mai puțin naționalism și mai multă cooperare globală.

3. Trebuie să investim mult mai mult în sănătate, educație, știință și mult mai puțin în arme sau propagandă. În loc să ridicăm armate întregi de soldați, pe care-i ținem în „rezervă” până apare un război, trebuie să începem să ridicăm „armate” de medici, epidemiologi și oameni de știință, pe care să-i avem gata până la apariția unei alte pandemii. Riscul apariției unui nou virus mortal la această oră este mult mai mare decât al unui război la scară globală. Probabil nu știați, dar acum există în natură alte sute sau mii de coronaviruși (COVID-19 este doar unul din ei) care ar putea teoretic infecta omul.

4. Și nu în ultimul rând, această criză trebuie să ne învețe să fim mai umili și recunoscători față de lucrurile pe care le avem și față de lumea în care trăim. Poate e greu să stăm acasă, să nu ieșim în oraș, să ne plângem că nu mai avem ce privi pe Netflix, dar să nu uităm că avem un stil de viață mult mai confortabil decât bunicii noștri – care se luptau cu războiul, bombardamentele, holocaustul, foametea și alte orori. Nemaivorbind de strămoșii noștri de câteva secole în urmă care puteau muri pe la 40 de ani de la o simplă răceală. Trebuie să fim optimiști, pentru că anume optimiștii sunt cei care depun eforturi pentru a duce lumea în acea direcție optimistă pe care o întrevăd ei. Eu sunt un optimist incurabil și sper că tot mai mulți din cititorii noștri să se umple de mai mult optimism în aceste momente de restriște.

Sănătate tuturor”, a mai spus Radu Marian.

Cristina Parfeni