În repetate rânduri am abordat problema necesităţii impulsionării proceselor investiţionale, de fiecare dată accentuând că autorităţile trebuie să ia în calcul nu doar atragerea investiţiilor străine, ci şi stimularea investiţiilor interne, precum şi identificarea soluţiilor pentru antrenarea în economia naţională (în micul business) a resurselor de care dispun cetăţenii din diasporă. Şi acum constat că minimum în una din cele trei direcţii investiţionale menţionate se avansează. Astfel, după lansarea programului guvernamental 373, Executivul a aprobat Programul de sprijin al micilor producători.

Acest program are drept scop extinderea numărului micilor producători care își dezvoltă afacerile – întreprinderi cu o cifră de afaceri anuală de până la 5 milioane de lei și cu până la 9 angajați vor primi finanțare nerambursabilă de cel mult 70% din valoarea proiectului investițional, cu suma de până la 500 mii de lei. Contribuția beneficiarului va constitui minim 30% din suma proiectului. Potrivit estimărilor autorilor programului, în următorii trei ani acesta ar urma să genereze o creştere a volumului de investiții în economia națională cu circa 73 milioane lei. Cifra nu e mare, dar, dacă avem în vedere faptul că vorbim despre micii producători şi acesta se pare că e doar un prim pas, totuşi e un moment important.

Şi aceasta nu e unica noutate bună pentru micii producători. Adoptând politica bugetar-fiscală pentru anul viitor, Parlamentul a simplificat procesul de raportare fiscală pentru întreprinderile micro, care au cel mult cinci salariați. Acesta iarăşi e un suport important pentru micul business, care, se pare, intră tot mai mult pe radarul factorilor decizionali.

În principiu, abordarea de care dă dovadă Guvernul este una corectă, căci Republica Moldova nu întruneşte condiţiile necesare pentru a-şi baza economia naţională pe business-ul mare. Ponderea marilor întreprinderi, prezenţa lor pe piaţă e importantă pentru economia naţională, dar baza acesteia trebuie totuşi să fie businessul mic. Eu anterior am publicat un editorial în care am expus mai multe gânduri la această temă. În acel material menţionam în special rolul important pe care ar trebui să-l joace în economia Republicii Moldova micile afaceri de familie. Şi părerea mea este că următorul pas trebuie făcut anume în această direcţie. Or, în prezent economia naţională e supusă mai multor şocuri – începând de la insuficienţa forţei de muncă şi terminând cu noile provocări ce au derivat din pandemia de COVID-19 sau au fost determinate de războiul din ţara vecină. Cea mai mare putere de rezistenţă în faţa acestor provocări o au anume afacerile de familie, micile afaceri, cât de straniu nu ar suna acest lucru pentru unii. Anume micile afaceri sunt cel mai puţin afectate de insuficienţa forţei de muncă (de regulă, problema de soluţionează pe seama dedicării şi implicării membrilor familiei), dar şi de problemele de ordin logistic regional, fluctuaţia preţurilor şi a costurilor de producţie etc. Iar aceasta înseamnă că respectivului tip de afaceri trebuie să i se acorde o atenţie sporită şi suportul necesar, pentru că ele realmente pot deveni baza economiei naţionale.

În general cred că a venit timpul să fie lansat un amplu proces de evaluare a situaţiei ce ţine de micul business în Moldova, iar în baza acestei evaluări să fie elaborată şi adoptată o Strategie de dezvoltare a domeniului, care să includă şi noile provocări, dar şi oportunităţile ce au apărut în ultimii ani.

Viorel Godea, director general al companiei „Lagmar”