foto: Adevărul

Arcul geodezic Struve din apropierea satului Rudi, raionul Soroca, singurul monument din Moldova inclus în lista patrimoniului UNESCO, este uitat în paragină. Inaugurat cu mult fast acum opt ani, astăzi acesta se îneacă în buruieni, scrie adevarul.md

 În iunie 2006, după ce a asistat la tăierea panglicii inaugurale a monumentului geodezic de la Rudi, premierul de atunci Vasile Tarlev declara că acesta „va contribui la afluxul de turişti în Moldova, consolidarea relaţiilor cu alte state şi popoare“. În iunie 2014, am găsit locul în delăsare, iar de turişti – nici pomină. De fapt, de la traseul care duce de la Soroca spre Otaci, cu livezi de meri pe de o parte şi alta a şoselei, abia de poţi înţelege unde se află monumentul. Niciun indicator nu arată încotro trebuie să mergem, decât un panou informativ ce abia de se vede de la drumul central şi care dă de înţeles că undeva prin preajmă ar fi faimosul punct geodezic. Aproape 300 de metri mai la deal, în mijlocul livezii, în partea dreaptă, se înalţă monumentul. În mod normal, ar trebui să ajungi la punctul Struve pe o cărăruie din pavele. Doar că pe la jumătatea cărării, de la atâta buruieni care îţi ajunge până la brâu, nu mai înţelegi pe unde să calci, aşa că o apuci prin livadă. Ajunşi la monument, aflăm că înscrierea Arcului Geodezic Struve în lista patrimoniului mondial UNESCO, la 15 iulie 2005, „confirmă valoarea universală excepţională care merită a fi protejată pentru beneficiul umanităţii“. Doar că realitatea de aici te face să crezi că umanitatea nu are nevoie de acest beneficiu.

Primăriţa de la Rudi: „Am fost ocupaţi“

Potrivit Legii privind ocrotirea monumentelor, responsabilitatea este a autorităţilor publice locale, adică a Primăriei din satul Rudi. „Nu zic că nu ne asumăm răspunderea, dar am fost foarte ocupaţi cu grădiniţa din sat, care e renovată acum. Am făcut curat o dată, primăvara, deşi se recomandă să facem în fiecare lună. O să mergem şi o să facem ordine“, a promis primăriţa Zinaida Raneta.

 „Avem cu ce atrage turişti, mai ales în acea zonă, dar, din păcate, nu este conştientizată valoarea patrimoniului“, constată, cu regret, Ion Ştefăniţă, directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor din cadrul Ministerului Culturii. Îşi asumă şi el o parte din vină. „Recunosc, e şi responsabilitatea noastră, doar că cei care decid bugetul nu ne-au auzit. În cadrul agenţiei suntem doar şapte oameni cu tot cu jurist şi contabil şi, fizic, e foarte complicat să monitorizezi situaţia din întreaga ţară“, a spus Ion Ştefăniţă.

 Îşi asumă şi el o parte din vină. „Recunosc, e şi responsabilitatea noastră, doar că cei care decid bugetul nu ne-au auzit. În cadrul agenţiei suntem doar şapte oameni cu tot cu jurist şi contabil şi, fizic, e foarte complicat să monitorizezi situaţia din întreaga ţară“, a spus Ion Ştefăniţă.

De la Oceanul Arctic până la Marea Neagră

 Potrivit specialiştilor, Arcul Geodezic Struve este una dintre cele mai remarcabile realizări ştiinţifice şi tehnice în domeniul măsurătorilor terestre, efectuate de către Friedrich George Wilhelm Struve, între anii 1816-1855. Măsurătorile reprezintă un lanţ de triunghiuri ce se întind de la Hammfest, Norvegia, până în oraşul Ismail, Ucraina, pe o distanţă de peste 2.800 de kilometri. Arcul include 258 de triunghiuri de bază, 265 de puncte de bază şi peste 60 de puncte auxiliare. Acesta traversează teritoriul Norvegiei, Suediei, Finlandei, Rusiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Belarusiei, Republicii Moldova şi Ucrainei.

 Dosare în aşteptare

 În decembrie 2013, colindatul de ceată bărbătească din România şi Republica Moldova a fost înscris în lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural al umanităţii. Republica Moldova a mai depus două cereri pentru includerea în lista UNESCO, una în 2007 cu privire la Complexul muzeal Orheiul Vechi şi alta în 2011 pentru cernoziomurile Stepei Bălţi.

adevarul.md

Arcul geodezic Struve. Iunie 2014. Foto: Adevărul                  Aşa arăta monumentul la inaugurare FOTO: moldovenii.md