Procuratura refuză să-i audieze în dosarul „miliardului furat” pe foștii membri ai Guvernului și ai Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară (CNPF). De această părere este deputatul Partidului „ȘOR”, Denis Ulanov. El a menționat că s-au acumulat numeroase întrebări la adresa fiștilor funcționari, însă Procuratura blochează orice tentativă de a descoperi adevărul, transmite CURENTUL.

Printre cei a căror audiere este necesară, deputatul i-a menționat pe fostul premier Iurie Leancă și pe fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, pe fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, pe ministrul de atunci al Finanțelor, Anatol Arapu, pe șeful Cancelariei de Stat, Victor Bodiu, pe Artur Gherman, pe Veaceslav Ioniță și pe Eduard Usatîi, care, de asemenea, erau pe atunci membri ai CNPF.

„Sunt foarte multe semne de întrebare în ceea ce privește activitatea criminală a acestora. Orice tentativă din partea mea de a colecta probe în dosarul penal, atunci când problema se punea mai sus de nivelul curierilor, șoferilor, contabililor, auditorilor sau avocaților, era curmată imediat de Procuratură. Dragi cetățeni, spuneți-mi, oare nu vă este interesant să aflați ce ar spune despre asta persoanele menționate mai sus?”, a scris Ulanov pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, deputatul a publicat o scrisoare a Băncii Naționale, din iunie 2015, și a amintit că, în conformitate cu hotărârea Parlamentului, autoritățile trebuia să mențină activitatea celor trei bănci cu probleme.

„Este explicat clar că guvernarea trebuia să elaboreze un plan de restructurare, chiar dacă ar fi fost nevoie de naționalizarea pachetelor de acțiuni. De aici rezultă că ar fi fost posibilă identificarea unui compromis cu acționarii de bază, încă în 2014. Un astfel de dialog nu a existat nici atunci, nici acum. Ghiciți de ce?”, se întreabă Denis Ulanov.

El a amintit că băncile, care până la urmă au fost lichidate, reprezentau jumătate din piața bancară a țării și asigurau aproximativ cinci mii de locuri de muncă. Autoritățile, însă, au decis să le lichideze și să pună pe umerii Bugetului de Stat o datorie de 14 miliarde de lei pe 25 de ani, cu o dobândă anuală de 5%.

„Și încă o întrebare: cine și când va răspunde, pe bune, pentru comiterea acestor infracțiuni la nivel de stat?”, accentuează Denis Ulanov.

El a promis că, în curând, va scoate la iveală și alte detalii din activitatea comisiilor parlamentare de anchetă, precum și în privința rolului funcționarilor de stat în frauda bancară.