În comparație cu alte localități din Moldova, în Chișinău decalajul dintre cei bogați și săraci mare în capitală, iar rata sărăciei este în creștere, transmite CURENTUL.
Un nou studiu de caz elaborat de Programul Națiunilor Unite de Dezvoltare (PNUD) Moldova a fost lansat astăzi. Acesta este parte componentă a unui raport regional care vizează Europa și Asia Centrală.
Studiul de caz, numit „Inegalitățile Moldovei urbane”, mai constată că vârstnicii și persoanele cu probleme de sănătate reprezintă două categorii percepute ca fiind cele mai vulnerabile în Chișinău. Un alt grup considerat dezavantajat ar fi familiile tinere fără locuință. Persoanele cu venituri mici, de asemenea, au fost menționate în rândul persoanelor vulnerabile, și anume: angajații din sectorul public, persoanele fără un sprijin financiar din străinătate etc.
Un alt aspect foarte important se referă la accesul la locuințe. Peste 7% din familiile din mediul urban și 11% din familiile care locuiesc în municipiul Chișinău nu au case, apartamente și trăiesc în locuințe închiriate. Plata chiriei afectează mai sever șansele familiilor tinere de a avea propria locuință. În același timp, o pătrime din familiile din municipiul Chișinău, care au propriul spațiu de locuit, nu se pot bucura de spațiul minim stabilit de legislația în vigoare. Familiile tinere cu copii se confruntă cu cele mai mari probleme legate de spațiul și condițiile de locuit.
Numărul șomerilor în municipiul Chișinău a scăzut în ultimii ani, fiind de 3 ori mai mic față de nivelul înregistrat în 2010.
Inegalitatea de șanse în angajare persistă în rândul anumitor grupuri de populație: tinerii fără experiență de muncă, vârstnicii, în special persoanele cu vârsta de pre-pensionare, mamele cu copii mici.
Locuitorii Chișinăului cu venituri joase se confruntă cu probleme în accesarea serviciilor publice, inclusiv serviciile de educație și îngrijirea sănătății, furnizarea cărora, de multe ori, este condiționată, în totalitate sau parțial, de achitarea unor plăți neoficiale. Asigurarea medicală obligatorie nu asigură accesul deplin la serviciile de asistență medicală de înaltă calitate. Serviciile medicale private, care sunt percepute ca fiind de o calitate superioară, pot fi accesate în special de persoanele cu venituri mai mari.
Autorii atrag atenția asupra riscului de creștere a sărăciei produselor alimentare și energetice în Chișinău, datorită prețurilor în creștere și a remitențelor în scădere. Grupurile cele mai afectate par categoriile cele mai defavorizate.
Totodată, raportul recomandă garantarea unor salarii decente în sectorul public și responsabilitatea angajatorilor privați, ceea ce reprezintă un factor important pentru reducerea discrepanțelor salariale. Pentru a spori accesul la securitatea socială, este necesar să fie redus sectorul informal și, prin urmare, să se asigure un acces mai corespunzător la sistemul de pensii și serviciile de asistență medicală.
Studiul de caz a fost elaborat în baza datelor statistice și administrative existente și analiza istoriilor a circa o mie de femei și bărbați. De asemenea, au avut loc 3 discuții de grup pentru a colecta date calitative: cu șomeri; persoane cu venituri mici; familii tinere cu copii, fără spațiu de locuit.
Cristina Pendea
