Râul Nistru a creat și acoperă diverse sisteme interconectate între ele, care reprezintă cca 70% din teritoriul Republicii Moldova. Deși ecosistemele își asigură compensarea pierderilor de unități, totuși impactul CHN este resimțit, iar potențialul de recuperare al ecosistemelor necesită o abordare bilaterală cu implicarea atât a Republicii Moldova, cât și a Ucrainei. Asta deoarece orice schimbare în anumite verigi ale lanțurilor trofice este resimțită de alte lanțuri și chiar de întreaga rețea trofică.

Orice tip de costuri care ar prezuma restabilirea și conservarea în cadrul ecosistemelor, inclusiv asigurarea unui regim de pază și protecție a zonelor potențiale pentru reproducere, nu va recupera în totalitate pierderile în ecosisteme. Acțiunile compensatorii propuse vor putea garanta existența și funcționarea tuturor elementelor ecosistemului.

Resursele piscicole afectate din fluviul Nistru necesită restabilire pentru asigurarea trofică a ecosistemului

Barajele hidroelectrice au fragmentat fluviul și au perturbat parametrii hidrologici ai Nistrului. Astfel, numărul peștilor cu valoare economică și ecologică mare și medie a scăzut de cel puțin 40 de ori, în locul lor înmulțindu-se peștii de valoare mică, cum ar fi plătica, avatul, babușca, bibanul, batca, roșioara sau somnul european.

Printre speciile valoroase se numără Cega, inclusă în Cărțile roșii ale Republicii Moldova și Ucrainei ca fiind pe cale de dispariție, aceasta fiind singura specie de sturioni care mai poate fi găsită în sectorul mediu al Nistrului, între barajele de la Naslavcea și Dubăsari. Dacă înainte de construcția CHN puteau fi întâlnite/capturate până la 200 de exemplare de cegă, în prezent, este vorba de cel mult cinci exemplare pe an. Alte specii valoroase sunt crapul, șalăul, știuca și morunașul.

Capturile de pești de valoare medie au scăzut de la peste 83 de tone înainte de anul 1983, când a fost dat în exploatare CHN, până la 2,1 tone în prezent. În schimb, capturile de pești de valoare mică au crescut de la 34 la 58 de tone de pește pe an, acestea substituind speciile valoroase.

Pentru a estima costul asociat pierderii acestor specii, au fost luate ca bază prețurile per exemplar din catalogul pentru taxe și amenzi/sancțiuni (2018).

Pădurile autohtone de litoral afectate de perturbările hidrologice necesită refacere pentru menținerea carcasei ecologice

În baza datelor din planurile de amenajamente silvice ale Agenției Moldsilva (actualizate odată la 10 ani), contrapuse cu cercetările pe teren, a fost observată o tendință de substituire a stejarului comun cu gorunul și carpenul, în special pe sectorul Naslavcea - Dubăsari, dar și mai jos, până la Talmaza. Deși sunt înrudite, aceste specii au și diferențe importante legate de habitat. Astfel, stejarul crește greu pe habitate cu insuficiență de apă, în timp ce gorunul e mai puțin pretențios față de sol și nivelul umidității. Schimbarea a fost cuantificată prin indicatori de suprafață - cu cât s-a retras stejarul în hectare - și productivitate exprimată în metri cubi la hectar.

Astfel, în perioada 1993–2016, suprafața pădurilor cu prezența stejarului comun s-a redus cu 423,4 hectare sau cu o rată de cca 20 hectare anual. Creșterea a înregistrat valori negative de la 0,2 la 0,9 metri cubi/ha anual, iar clasa medie de producție a scăzut cu cca 0,1–0,4 unități, calitatea arboretului fiind clasificată pe o scară de la 1 (foarte bună) la 5 (degradată).

Aceste modificări sunt asociate cu schimbarea parametrilor fizico-chimici ai fluviului, provocate de construcția și exploatarea CHN.

Lunca Nistrului inferior găzduiește sectoare de pădure seculară cu prezența plopului alb, care asigură condiții inclusiv pentru multe specii protejate la nivel global. Ca urmare a influenței CHN, pădurile de luncă cu prezența plopului alb, care se întindeau pe cca 1324 hectare în ocolul silvic Talmaza, au pierdut cca 28 de hectare din suprafață, care sunt înlocuite de hibrizi de plop euro-american.

Estimarea costurilor a fost făcută luând în calcul prețul unui metru cub de lemn de 1200 de lei pentru stejar, la care se adaugă costurile compensatorii, adică de regenerare/pepinierit, lucrări sezoniere de menținere, pază și protecție.

Modalități de compensare a daunelor aduse de CHN

Pentru compensarea daunelor și restabilirea/conservarea ecosistemelor sunt propuse cinci tipuri de măsuri compensatorii, fiind luate în calcul doar modalitățile fezabile.

Astfel, este propusă construirea unui canal cu lungimea de 10 kilometri, care ar conecta rezervorul de apă al CHN cu ecosistemele din raionul Ocnița al Republicii Moldova. Construcția ar necesita două condiții esențiale - să implice intervenții minime cu tehnica grea și să presupună scurgerea firească a apei. Canalul ar putea revitaliza micro-rețeaua hidrografică a râului Cubolta, cu zonele umede și heleșteiele din albie și ar asigura circuitul de substanțe în Nistru.

Nisipul și prundișul sunt elemente importante pentru habitatul viețuitoarelor acvatice, dar sunt extrase permanent din Nistru. Astfel, s-ar cere readucerea unei părți a prundișului și nisipului extras înapoi în Nistru, în aval de CHN. Acest lucru ar permite evitarea înnămolirii râului și ar crește capacitatea de autopurificare. Alte măsuri țin de restabilirea zonelor umede care servesc pentru reproducerea peștilor, promovarea regenerării naturale a pădurilor cu prezența stejarului etc.

De asemenea, se propune conservarea integrală a peisajelor terestre și acvatice, cu abordare la nivel național (inclusiv regiunea transnistreană) și transfrontalier, întărirea și extinderea ariilor protejate în valea Nistrului.

Totodată, se propune revizuirea statutului juridic al barajului CHE-2, revizuirea regimului de funcționare a barajului și lacului tampon și agrearea compensărilor pentru serviciile ecosistemice pierdute.

Acest rezumat reflectă capitolul 11, „Măsurile compensatorii pentru impactul CHN asupra mediului şi biodiversității din Republica Moldova” din „Studiul impactului social și de mediu al Complexului Hidroenergetic Dnestrovsc”, semnat de Aurel Lozan, Veaceslav Purcic, Nicolae Talpă Sr.

Studiul a fost comandat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova și elaborat de un grup de experți independenți, la solicitarea Ministerului Mediului din Republica Moldova, cu sprijinul financiar al Suediei.