„Sărăcia generală a Republici Moldova derivă în bună măsură din incapacitatea instituţiilor și a guvernanţilor de la Chișinău de a accelera dezvoltarea ruralului. Să ai peste 45% din populaţia ocupată în mediul rural este, din nou, prea mult. Şi atunci este clar că dacă vrei să faci ceva, trebuie să te uiţi la rural în primul rând”. Declarația este făcută de Serghei Anastasov, edilul orașului Comrat și Nicolae Tudoreanu, primarul localității Feștelița din raionul Ștefan-Vodă, transmite CURENTUL.

„Autoritățile de la Chișinău sunt axate pe politica externă și nu pe problemele din țară. Pentru dezvoltarea rurală trebuie să existe o politică separată. Cel puțin, la fel, cum este în România. O problemă importantă este legislația Republicii Moldova, care nu este pe înțelesul oamenilor simpli. Noi mergem cu legi sofisticate, care se aplică în țari dezvoltate unde se face business de zeci de ani. De exemplu, ghidul pentru subvențiile din agricultură. Este foarte complicat pentru cetățeanul simplu să-l citească și să poată aplica pentru subvenții. Avem nevoie de niște școli serale pe diferite subiecte de finanțare în condițiile în care la țară sunt doar afaceri în agricultură”, a explicat Nicolae Tudoreanu.

Edilul de la Comrat, Serghei Anastasov susține că situația este dezastruoasă, ”90% din populația tânără vrea să plece. După absolvirea facultății tinerii nu au unde munci. Cea mai mare parte fac economie și drept, dar noi nu avem nevoie de așa specialiști, deoarece și justiția și economia sunt la pământ.

Potrivit lui, Anastasov, reducerea sărăciei și stoparea migrației din rural ar putea fi stopată dacă ar exista locuri de muncă generate de investitori. „Investitorii ca să vină în localitățile din țară trebuie să treacă prin cancelariile din centru și dacă este agreat atunci vine. Dar, vin foarte puțini. Noi dispunem de patrimoniu. Avem clădiri, terenuri care ar putea fi folosite de plasatorii de capital”.

În concluzie, cei doi primari au afirmat că o soluție pentru dezvoltarea localităților rurale este legea descentralizării, care se prăfuiește în sertarele de la Chișinău. „Dacă ar fi avut o descentralizare patrimonială financiară și administrativă, capacitățile autorităților publice locale creșteau. Noi nu putem încheia parteneriate de dezvoltare pentru că nu avem pârghii. În prezent aven niște bugete austere și ne descurcăm doar din proiectele la care aplicăm”, au conchis primarii.

Cristina Pendea