Pandemia a afectat-o și pe designera Diana Voevuțki. Ea avea un salon confortabil și ideal, dar a fost nevoită să plece și sa se mute în altul, transmite CURENTUL.

„Nu mă judecați prea dur. Doar.. visurile se vor realizate, nu?..

Așadar, ne-am mutat. Din nou?

Da, din nou!?

De ce?- veți întreba voi. Doar am făcut atîta tam-tam cu Pușkin. Mai ales că acel showroom era întruchiparea salonului ideal- pereți albi, lustre ce aruncau blicuri multicolore și aer. Mult aer.

Viitorul afacerii noastre arăta mai frumos ca niciodată!” spune ea, pe rețele de socializare.

“Dar.. ca în poveștile de adormit copii- a venit ceasul cel rău. În cîteva zile de la deschiderea oficială (la care am uitat să tai panglica roșie, așa cum e la modă), a fost anunțată carantina. Ne-am închis în case, ca în bunchere. Am pus lacăt la suflete, și cu toții am nimerit în fața unui examinator prea dur- viața.

Cele mai multe griji își făceau cei care administrau afaceri. Or, în Moldova e un act de eroism să poți să te ții ca frunza pe apă, dacă ți-ai băgat nasul în business.

Eu am fost optimistă. Aproape. Da, am fost “scuturată” și eu de o isterie în care îmi ștergeam lacrimile de crocodil în două cu muci, trîntită la podele, dar apoi m-am “luat în mîini” și am zis că voi reuși. Orice ar fi. Că am trecut vremuri mai grele. Mai ales că proprietarul de la care închiriam spațiul posta pe FB linkuri drăguțe despre cum putem fi de folos societății în plină pandemie.

Am avut și o discuție de suflet cu el. A zis că tot ce contează e să ieșim din năpastă. Eu eram sigură că vom ieși- doar nu avem de ales. Ce păcat că n-am înregistrat convorbirea noastră” – mai spune designera.

De asemenea, ea spune că, în timp ce era carantina foarte multe oficii se dădeau în chirie.

„..Au trecut cele două luni de carantină. Noi, cei din domeniul evenimentelor, am rămas tot acolo, în data de 16 martie, cînd oficial am anunțat că #stămacasă

Țin minte ochii mei pustiiți cînd ieșeam pe străzi, în puținele clipe permise, și vedeam tot mai multe spații dîndu-se în chirie. Pentru mine ele însemnau mai mult decît cifre din statistică- în spatele lor erau oameni care au muncit, crescut afaceri, luptat cu morile de vînt și birocrație și.. visuri ciopîrțite..

Eram sigură că eu nu voi ajunge acolo. Ce naivă sunt, totuși” – a adăugat Diana.

Chiar dacă a revenit la muncă, evenimentele au fost transferate pentru următorul an, dar chirie, impozite trebuie achitate.

“Majoritatea evenimentelor au fost transferate pentru 2021- deci, ne așteaptă un an extrem de roditor. Dacă, desigur, nu murim pînă atunci. Revenirea asta pentru mulți a fost văzută ca o scăldare în unt. De ce?.. Doar evenimentele așa și nu au undă verde, lucrul e pus pe un STOP gras, iar plățile vin încontinuu. Impozite, salarii, chirie” a conchis ea.

Diana a spus că a fost dusă de nas, că ar fi avut o reducere pe timp de carantină, dar a fost mințită.

“Drăgălășenia noastră de showroom ne costa o sumă frumușică de bani. Ne cerea ceva efort să o achităm. Dar, era atît de mare dorința de a oferi clientelor noastre un loc luminos! Mai ales că planificam să mărim afacerea. Nu am primit reducere. Deși nu, mint- am primit o reducere de rîsul găinilor pentru o singură lună. Proprietarul și-a uitat promisiunile și s-a facut că plouă. Că doar(citez): “Diana, datoriile nu pot fi uitate de parcă nu au fost!”

Am înțeles în această perioadă că hapsînia e la modă în Moldova. Că poți să mergi pe capete ca să obții niște bani. Că, știind că ai în față o femeie de afaceri, mamă singură a doi copii, nesponsorizată de nimeni (apropo, nu mă victimizez), închizi ochii la toate, că ție îți trebuie banii. Chiar dacă această femeie va pierde, grație setei tale de bani, micuța afacere în care a investit o viață întreagă suflet și timp, contează să îți primești banii tăi. (Și nu am achitat doar acele două luni, anunțate oficial nelucrătoare).

Pentru că da, (citez, fraza care mi-a adus un nod în gît): “Activitatea companiei Dumneavoastră (atelier de croitorie) nu a fost expres sistată sau restricționată prin hotărârile Comisiei pentru situații excepționale în perioada 17 martie – 15 mai 2020. Spre deosebire de chiriașii din centrele comerciale (activitate sistată), Dumneavoastră ați avut mereu acces la încăperi”. Poftim?.. Lumea se ruga să nu moară, la nivel mondial ni se striga să nu părăsim casele, și mie mi se spune că am avut acces la încăpere?.. Ca să ce?.. Să vînd cui? Să aduc lucrătorii care au copii acasă și să îi expun riscului?..” – a mărturisit ea.

Acum, Diana are o nouă adresă, un salon mic și cochet: “Da, va fi probabil mai strîmt, dar.. voi veniți după rochiile noastre, nu?.. Și.. omul face locul, nu invers”.

Cristina Tomac