Astăzi, tot mai des răsună întrebarea: De unde va lua bani viitorul Guvern pentru a face faţă presiunii mereu în creştere asupra bugetului de stat? Şi chiar dacă noul Guvern încă nu a fost învestit, urmărind unele informaţii ce apar în spaţiul public, ajungem la concluzia că identificarea surselor suplimentare de finanţare a bugetului de stat e o preocupare majoră a formaţiunii care se află la putere şi care o va exercita şi de acum încolo.

Astfel, se intenţionează introducerea TVA la automobile (iniţial, se preconiza că acest lucru se va întâmpla începând cu anul 2026, dar ulterior s-a decis amânarea până la momentul aderării la UE), vom avea două impozite diferite pentru posesorii de autovehicule, se va începe reevaluarea imobilelor, inclusiv cu scopul stabilirii noii cote a impozitului aferent etc. E şi firesc să existe aceste preocupări, dat fiind situaţia pe care o atestăm în mai multe domenii de activitate importante cu impact direct asupra bugetului de stat.

Exporturile continuă să scadă (numai anul trecut au scăzut cu circa 13% şi tendinţa se păstrează şi în acest an), agricultura e în declin (scădere de 14,6% anul trecut şi de 5,8% – în prima jumătate a anului curent), piaţa imobiliară e în stagnare (în doar un an numărul tranzacţiilor imobiliare a scăzut cu circa 70%) etc. De fapt, situaţia este cât de cât bună doar în construcţii, în domeniul producerii şi furnizării energiei electrice şi a gazelor, pe unele dimensiuni ale industriei prelucrătoare şi în comerţul cu ridicata şi amănuntul. Dar aceasta nu e suficient pentru a satisface necesităţile bugetului de stat.

Noi nu ştim încă cum va arăta bugetul de stat pentru anul 2026, pe care noul Guvern va trebui să-l elaboreze, să-l aprobe şi să-l prezinte Parlamentului în ritm accelerat. Dar, potrivit unor informaţii, deficitul bugetar va fi minimum la nivelul celui aprobat iniţial pentru anul 2025 – peste 13 miliarde de lei. Să mizezi pe o creştere economică rapidă, nu e real. Chiar dacă noul Guvern se va dovedi unul de performanţă, oricum pentru a debloca anumite procese şi a asigura o creştere economică importantă e nevoie de timp. Până şi cele mai prestigioase instituţii internaţionale sunt destul de prudente atunci când prognozează creşterea economiei Republicii Moldova şi operează cu cifre relativ mici. În aceste condiţii e clar că noul Guvern va trebui să mizeze nu pe creştere economică imediată, ci pe metode alternative de creştere a bugetului de stat, însă aici spaţiul de manevră e destul de limitat.

Astfel, noul Guvern nu va putea miza (în aceeaşi proporţie ca şi guvernele precedente) pe atragerea creditelor din exterior, după cum nu va putea muza (în aceeaşi proporţie ca şi guvernele anterioare) pe împrumuturile de pe piaţa internă. Datoria de stat a Republicii Moldova deja se apropie de 130 miliarde de lei, datoriei externe revenindu-i circa două treimi din această sumă. Putem presupune că aceasta îi face pe unii potenţiali creditori să fie mai prudenţi în relaţia cu Republica Moldova. Mai ales că încă nu există claritate în ceea ce ţine de noul memorandum cu Fondul Monetar Internaţional, instituţie care este un indicator-cheie pentru alţi donatori. Şi chiar dacă s-ar atrage bani din exterior în aceeaşi proporţie ca şi până acum, aceasta oricum nu ar salva bugetul de stat, pentru că povara creditelor contractate anterior este enormă şi practic toţi banii care vor veni vor merge la deservirea datoriei externe.

Nu e mai bună situaţia nici în ceea ce ţine de împrumuturile interne. Chiar dacă vânzarea de valori mobiliare de stat este în creştere, totuşi, sumele sunt nesemnificative în contextul necesităţilor bugetului de stat. Spre exemplu, în octombrie s-au vândut VMS-uri în valoare de circa 28 milioane lei. Să admitem că în fiecare lună se vor vinde VMS-uri de aceeaşi sumă – astfel am obţine doar ceva mai mult de 300 milioane lei anual. Fiţi de acord că suma e nesemnificativă în raport cu un eventual deficit bugetar de circa 13 miliarde de lei. Unde mai pui că o parte din această sumă ar urma să fie folosită pentru achitarea dobânzilor la VMS-urile emise anterior.

În această situaţie, ajungem la concluzia logică că majorarea sau introducerea unor noi impozitele şi taxe, este inevitabilă, cât de neplăcut nu ar suna acest lucru. Iar introducerea TVA la automobile (peste câţiva ani), noile impozite pentru conducătorii auto şi posibilele noi impozite ca urmare a reevaluării imobilelor nu vor fi suficiente. Se vor cere noi impozite şi cred că în această direcţie se va lucra intens.

Nu aş vrea să-mi dau cu părerea despre alte domenii, dar, totuşi, voi puncta câteva momente importante legate de domeniul cu care am tangenţă. Eu nu o dată am spus că se impun noi reglementări în raport cu activitatea în Republica Moldova a platformelor internaţionale de comerţ online. Iar acestea ar trebui să vizeze: Introducerea TVA la toate bunurile din țări terțe (non-UE), indiferent de sumă; Introducerea taxelor vamale la toate mărfurile din țări terțe cu valoarea de peste 150 de euro (la etapa inițială, se impune eliminarea pragului de preț sau unificarea standardelor cu UE); Introducerea înregistrării obligatorii a marilor platforme de tranzacționare pentru plata TVA pentru toate bunurile online; Unificarea importurilor efectuate de persoane juridice și persoane fizice; Asigurarea traducerii instrucţiunilor în limba de stat, așa cum fac importatorii moldoveni; Echivalarea cerințelor de import pentru medicamente și suplimente alimentare etc.

Dacă se vot întreprinde aceste măsuri, vor fi asigurate condiţii egale, nedescriminatorii pentru toţi; vor fi protejaţi agenţii economici locali; bugetul de stat va obţine suplimentar sume importante, care vor ajuta autorităţile să facă faţă deficitului bugetar, dar şi altor necesităţi. Deci, tot ce se cere este viziune, conştientizarea necesităţilor reale, dar şi voinţă politică. Să vedem ce va urma…

 Mircea Baciu, antreprenor din Republica Moldova