Numărul persoanelor reţinute, arestate sunt în scădere. Concluzia se desprinde dintr-un studiu efectuat de procurori la capitolul măsurilor preventive, aplicate în republică în decursul anului 2018 în privinţa persoanelor bănuite sau învinuite de comiterea infracţiunilor la faza de urmărire penală, transmite CURENTUL.
Statisticile indică o micşorare considerabilă a numărului:
– persoanelor reţinute cu 1047 cazuri (-23,7%);
– demersurilor de arestare preventivă cu 907 cazuri (-31,9%),
– persoanelor reţinute care au fost arestate preventiv cu 838 cazuri (-34,5%).
Faptul scăderii numărului de măsuri preventive nu constituie un indicator al schimbării poziţiei instituţionale în acest sens. Reducerea numărului de reţineri şi arestări în anul 2018 a fost dictată de obiectivele şi realităţile care au influenţat procesul penal, inclusiv:
– scăderea numărului de infracţiuni în republică (de la 35581 de infracţiuni în anul 2017 la 32035 de crime în 2018);
– scăderea numărului de cauze penale exercitate şi conduse de procurori (de la 57313 cauze penale în anul 2017 la 51943 dosare în 2018), inclusiv dosare aflate în circuitul: IGP, CNA, Serviciului Vamal şi Poliţiei de Frontieră.
De notat că, fiind cercetaţi în stare de libertate, o bună parte dintre bănuiţi şi învinuiţi părăsesc teritoriul republicii, fiind anunţaţi în căutare internaţională, iar pentru extrădarea lor statul urmând să achite, în mediu, câte 30 – 40 de mii de lei. Numai în cursul anului trecut, procurorii au inițiat 101 de cereri de extrădare, din care 32 au fost admise, iar 61 se află la etapa de examinare.
Este alarmant numărului învinuiţilor, inculpaţilor şi condamnaţilor aflaţi în căutare. Astfel, dacă la începutul anului 2018 în căutare se aflau 6341 de persoane, la finele anului trecut erau deja 6890 de persoane care se ascundeau de urmărirea penală, de judecată şi organele care pun în executare sentinţa, o bună parte a acestora fiind cercetate şi judecate pentru infracţiuni excepţional şi deosebit de grave.
În concret, la faza de urmărire penală au fost reţinute 3363 persoane, comparativ cu 4410 persoane reţinute în anul 2017.
Arestarea preventivă a fost solicitată de procurori în privinţa a 1936 persoane (2843 în anul 2017) sau a 57,6 la sută din numărul celor reţinuţi. Mandate de arestare preventivă au fost eliberate de magistraţi în privinţa a 1592 persoane, inclusiv în privinţa celor care s-au eschivat de la urmărirea penală, iar în 344 de cazuri demersurile procurorilor au fost respinse.
Procurorii au contestat cu recurs 79 de încheieri prin care judecătorii de instrucţie au respins demersurile de arestare preventivă, din care 10 contestaţii au fost admise. Avocaţii, la rândul lor, au contestat cu recurs 393 de încheieri de arestare preventivă, dintre care 17 contestații au fost admise.
În condiţiile anumitor nemulţumiri, vociferate încă acum doi ani de unii avocaţi şi reprezentanţi ai societăţii civile faţă de „numărul mare şi nejustificat de arestări”, reiterăm că, evaluarea necesităţii şi temeiniciei arestării preventive are loc inclusiv cu luarea în consideraţie a argumentelor părţii apărării atât la faza reţinerii persoanei, cât şi la cea de examinare a demersurilor de arestare de către judecătorii de instrucţie.
În context, procurorii au analizat circumstanţele concrete ale fiecărei cauze penale și, constatând lipsa necesităţii privării în continuare a persoanei de libertate, au decis punerea în libertate a 1771 persoane (52,7 la sută din numărul total al reținuților), inclusiv cu aplicarea altor măsuri procesuale de constrângere.
Respectiv, după cum s-a menţionat, au fost arestate preventiv doar 47,3% (55,1% în anul 2017) din persoanele reţinute în anul 2018.
Studiul mai arată că, din numărul total al persoanelor arestate preventiv:
– 153 persoane au fost învinuite de comiterea infracţiunilor excepţional de grave (omucideri, acţiuni violente cu caracter sexual asupra minorilor, ş.a.),
– 427 persoane de săvârşirea infracțiunilor deosebit de grave (tâlhării, trafic de droguri, violenţe în familie soldate cu cauzarea de leziuni grave sau decesul victimelor, trafic de persoane şi copii, cazuri de criminalitate organizată etc.);
– 872 persoane de comiterea infracțiunilor grave (infracţiuni violente, escrocherii, şantajuri, jafuri, violuri etc.).
Din totalul celor 1730 de persoane arestate preventiv (inclusiv 138 arestate în lipsă), în instanța de judecată au fost trimise în stare de arest preventiv 960 persoane.
Arestarea la domiciliu a fost dispusă în privinţa a 454 persoane (la demersul procurorului la domiciliul au fost arestate 82 persoane), din care au fost învinuite:
– 11 persoane de comiterea infracțiunilor excepțional de grave;
– 81 persoane de săvârşirea infracțiunilor deosebit de grave;
– 319 persoane de comiterea infracțiunilor grave.
În instanța de judecată au fost trimise în stare de arestare la domiciliu 214 persoane.
Liberarea provizorie sub control judiciar s-a solicitat în privinţa a 18 persoane, instanţa de judecată aplicând-o în privinţa a 146 persoane, dintre care, 95 persoane învinuite au fost trimise în judecată cu această măsură preventivă.
Liberarea provizorie pe cauţiune a fost aplicată unei singure persoane.
Obligarea de a nu părăsi localitatea a fost aplicată în privinţa a 4233 persoane, din ele, 4013 persoane învinuite au fost trimise în instanța de judecată.
Obligarea de a nu părăsi ţara a fost aplicată în privința a 3807 persoane, din ele 3361 persoane învinuite au fost trimise în instanța de judecată.
În privința a 27 de persoane au fost aplicate alte măsuri preventive (ridicarea provizorie a permisului de conducere, garanția personală, a unei organizații sau transmiterea sub supraveghere), din care 20 persoane învinuite au fost trimise în instanța de judecată.
Obligarea de a se prezenta la organul de urmărire penală sau instanţa de judecată a fost aplicată în privinţa a 5371 persoane, iar aducerea silită s-a dispus în privinţa a 1938 persoane.
Prin urmare, din numărul total de 21069 de măsuri procesuale de constrângere aplicate pentru a asigura buna desfăşurare a urmăririi penale în anul 2018, arestarea (preventivă şi la domiciliu) a fost aplicată în privinţa a 2184 persoane, ceea ce constituie 10,36%.
În total, în stare de arest (preventiv şi la domiciliu) au fost trimise în instanţa de judecată 1174 persoane, sau 7,0% din numărul total de 16681 persoane inculpate deferite justiţiei de procurori în anul trecut.
Respectarea legislaţiei şi drepturilor fundamentale ale omului în cadrul aplicării măsurilor procesuale de constrângere, în special a celor privative de libertate, se află permanent în vizorul instituţiei. Procurorii şi reprezentanţii organelor de urmărire penală sunt orientaţi la respectarea strictă a prevederilor legale, în sensul asigurării dreptului persoanei la libertate şi siguranţă fizică.
Cristina Parfeni
