Un mic local din centrul Chişinăului în fiecare duminică se transformă într-o adevărată casă a comorilor. Aici vin membrii Clubul internaţional al numismaţilor din Chişinău, care-şi scot la vedere impresionantele colecţii de lucruri vechi, multe dintre care sunt şi rare: monede, insigne, ceasuri, bancnote, medalii, cruci etc. Unii vând, alţii – cumpără, a treia categorie fac schimb, iar în rezultat colecţiile lor devin şi mai bogate, şi mai frumoase. Nu-şi pot rupe ochii de la propriile colecţii, dar nici de la cele expuse de alţii, iar în privirea lor se vede o mare pasiune – sunt pur şi simplu îndrăgostiţi de frumos. Nu prea acceptă să vorbească cu străinii despre comorile pe care le au, dar, totuşi, pe câţiva reuşesc să-i conving să îmi vorbească despre colecţiile lor, spunându-le că ar fi corect ca despre această oază a frumosului, ce apare duminica în inima capitalei, să afle cât mai multă lume.
Anatol, unul din membrii Clubului, ne povesteşte că din copilărie a început să colecționeze timbre, fiind filatelist. „Sunt din Bălți și în copilărie mergeam des la Palatul de cultură de la Bălți, unde se adunau filateliști, numismați, cei care făceau colecții de tot felul de vechituri și aceasta m-a pasionat, m-a atras și de atunci, din anul 1990, deja de 28 de ani sunt colecționar de monede și antichități. Am de toate, dar cel mai mult sunt pasionat de monede, de radiouri cu lămpi și de cărți poștale din perioada Rusiei țariste și din perioada Uniunii Sovietice. Am peste 2 000 de cărți poștale în colecția mea, dar nu număr exact câte piese am în fiecare colecţie. Din copilărie am pasiunea asta de a colecționa și tot timpul mi-a făcut o mare plăcere și o satisfacție sufletească să adun colecții, să fiu „complice” la ceva frumos, atrăgător, ce ține de istorie, ce ține de cultura poporului nostru”, spune el.
Anatol profită de ocazie şi vine cu un mesaj către toţi care ar dori să colecționeze ceva. „Veniți la clubul nostru, în fiecare duminică de la orele 9 dimineața până la orele 12. Ne găsiţi la hotelul „Chișinău”, în incinta restaurantului din hotel. Veți vedea aici lucruri interesante, oameni pasionați și oameni care cunosc multe în domeniul colecționării antichităților, monedelor, obiectelor de artă etc.”, spune el.
Petru, un alt membru al Clubului, a început să colecționeze de când se ține minte, adică de peste 50 de ani. „Fac parte din Clubul colecționarilor din Chișinău de 44 de ani. Doar insigne am 40 000, dar tema pe care mă bazez este fotbalul. Colecționez insigne legate de fotbal, de sport. Colecția mea mai conține şi monede, bancnote, tot ce este legat de fotbal. Îndemn persoanele tinere să vină la Club. Noi când am început să venim la club eram copii. Erau o mulțime de copii atunci, cam jumătate erau copii, iar acum copiii vin o dată la câteva luni. Cel mai tânăr colecționar din clubul nostru are peste 30 de ani – tineret nu-i deloc. Înainte erau pioneri, erau octombrei, erau cointeresați să vină, dar acum nimeni din tineret nu vine”, spune el cu regret, privindu-şi cu mare drag colecţia.
Tânărul spre care m-a îndreptat interlocutorul meu se numeşte Vlad şi e chiar la masa de alături. Are în faţă o colecţie de monede care-ţi fură ochii şi, cel mai important, acceptă să îmi vorbească despre ele. „În principal, sunt colecționar de monede. Colecționez monede din Evul mediu, din Germania și România. Aveam vreo 15 ani când am început să colecționez monede și totul a început de la o colecție mică, găsită în podul casei. De atunci am început să le adun, deoarece mi-au plăcut monedele vechi. Am puțin peste 10 000 de monede. Tinerii ar trebui să facă şi ei astfel de colecții, deoarece este o bună investiţie, e plăcut și e interesant să afli istoria, cultura diferitor țări ș.a.m.d.”, spune el.
Un alt membru al Clubului, Eugen colecționează de aproximativ 20 de ani. „În colecția mea am peste 14 000 de monede. Colecția mea se bazează doar pe monedele lumii de la începutul secolului XX până în secolul XXI, din anul 1901 încoace”, spune el, după care, aruncând o privire spre mine şi considerând probabil că aş putea transmite un mesaj tinerilor, adaugă: „Tinerii ar trebui să colecționeze, deoarece, dacă nu colecționezi, viața trece pe-alăturea”. Nu ştiu cum va fi în cazul altor tineri, dar cele spuse de el, mi s-au părut convingătoare.
Continui să mă plimb printre mesele pline de adevărate comori, continui să discut cu posesorii lor şi mă prind la gândul că ei sunt cu adevărat oameni fericiţi, or trăiesc înconjuraţi de frumos şi fac ceea ce le place. Oare cum ar arăta Moldova dacă toţi oamenii ar face doar ceea la ce se pricep şi ceea ce le place?
Ştefan Volniţchi, stagiar
