Fostul deputat liberal democrat, Iurie Țap, afirmă că de rând cu lupta anticorupţie/reforma sectorului justiţiei, o altă prioritate o constituie reforma administrativă cu toate componentele acesteia – descentralizarea puterii prin refoma guvernului, administraţiei publice centrale şi celei locale, transmite CURENTUL.

Iurie Țap menționează că o primă etapă ar fi învestirea Guvernului și demararea reformei administrative prin modelarea unei structuri funcţionale a guvernului, dar şi din perspectiva delimitării funcţiilor de elaborare a politicilor, de cele privind implementarea acestora, dar şi de funcţiile de control.

„Actuala structură, este o mimare privind restructurarea/raţionalizarea funcţională a guvernului, aşa cum recomandă SIGMA/OECD, dar şi cum prevede Strategia privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020.

Un exemplu relevant este cazul Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, minister care întruneşte domenii incompatibile, or, agricultura este un „consumator”’ de mediu, iar componenta dezvoltare regională este conexă cu descentralizarea puterii şi reforma administraţiei publice locale (reforma administrativ-teritorială).

În acest sens, ar fi logic să fie organizate ministerul agriculturii, ministerul administraţiei publice şi dezvoltării regionale şi cel al mediului. Cred că nu este necesar să motivăm suplimentar necesitatea unui minister plenipotenţiar al mediului”, spune Iurie Țap.

El spune că trebuie realizată și o amplă analiză și a celorlalte componente ale Guvernului, dar care să ia în calcul crearea colectivităţilor teritoriale locale şi regionale puterice, cărora le vor fi atribuite responsabilitatea furnizării seviciilor de bază (educaţia, sănătatea, protecţia şi asistenţa socială, altele).

Potrivit lui, următoarea etapă (anul 2022), ar urma să fie constituite circumscripţiile administrative pentru deconcentrarea adecvată a serviciilor publice ale statului, care să fie conduse, coordonate şi controlate de instituţia prefectului şi cărora le vor fi transmise puterea de decizie privind administrarea treburilor publice ale statului în teritorii şi relaţiile acestuia cu colectivităţile descentralizate (executivul central va guverna, iar serviciile deconcentrate vor administra).

„Către anul 2023 (anul alegerilor generale locale) ar urma să fie conceptualizată reorganizarea administrativ-teritorială prin crearea regiunilor administrative în condiţiile criteriilor de statistică teritorială NUTS-UE şi, respectiv, colectivităţilor locale cu capacitate administrativă, platforma cărora să fie utilizată ca „ghişeu unic”’ pentru furnizarea serviciilor publice ale municipalităţilor şi celor ale statului. O atare construcţie administrativă ar deveni un mecanism funcţional pentru furnizarea eficientă a serviciilor publice, dar şi un mecanism eficient de dezvoltare participativă, respectiv de combatere a corupţiei şi privind democratizarea societăţii”, mai punctează fostul deputat.

Cristina Parfeni