Olga Cebotari își încheie astăzi mandatul funcției de Vicepremier responsabil de realizarea politicilor pentru reintegrarea țării, în exercitarea căreia a intrat în data de 09 noiembrie 2020, iar începând cu 24 decembrie 2020 și până în ziua curentă a activat în aceeași poziție doar că în calitate de membru al Cabinetului de miniștri în exercițiu, informează CURENTUL. 

Cu această ocazie, Olga Cebotari a prezentat un raport al activității sale:

„Pe durata celor 9 luni de activitate în această funcție am asigurat o continuitate în promovarea politicilor de reintegrare a țării, consolidarea capacităților Biroului politici de reintegrare, realizarea măsurilor de sprijin pentru locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului, coordonarea instituțiilor naționale de profil și am avut un dialog productiv cu partenerii externi pe diverse aspecte legate de tematica transnistreană.

În calitate de negociator principal din partea Chișinăului am menținut active și rezultative toate formatele de negocieri existente, respectiv, am avut 4 întrevederi de lucru în formatul 1+1, inclusiv 3 la nivel de reprezentanți politici, am coordonat desfășurarea a 18 ședințe ale experților din cadrul grupurilor de lucru sectoriale, am facilitat organizarea după o pauză de aproape 2 ani a unei noi vizite în Republica Moldova a reprezentanților mediatorilor și observatorilor în cadrul formatului de negocieri „5+2”, precum și am avut 8 reuniuni oficiale de lucru cu Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu a OSCE pentru reglementarea transnistreană Thomas Mayr-Harting și 1 reuniune cu Președinta în Exercițiu a OSCE, Ministra Afacerilor Externe a Regatului Suediei Ann Linde.

Toate aceste interacțiuni au avut drept obiectiv coordonarea pozițiilor și impulsionarea soluționării celor mai actuale probleme de pe agendă, dar și crearea terenului favorabil pentru convocarea unei noi runde oficiale de negocieri în formatul „5+2”, care nu s-a mai întrunit din octombrie 2019.

La fel, am fost într-un contact permanent cu autoritățile publice centrale și locale și am efectuat mai multe vizite în localitățile din perimetrul Zonei de Securitate, documentându-mă în detalii pe marginea problemelor existente pe dimensiunea transnistreană și facilitând identificarea soluțiilor viabile la acestea.

În prima lună de mandat am reușit marcarea primului rezultat major, grație dialogului intens și coordonărilor operative cu actorii formatului „3+2”, astfel la cea de-a 26-a reuniune a Consiliului Ministerial al OSCE ce a avut loc în perioada 3-4 decembrie 2020 s-a aprobat o nouă Declarație cu privire la negocierile în procesul de reglementare transnistreană în formatul „5+2”, care a reafirmat poziția fermă a statelor participante la OSCE de a identifica o soluție cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional și cu acordarea unui statut juridic special localităților din raioanele de est ale țării.

La finele trimestrului IV 2020 a fost completată implementarea celor 42 de proiecte aprobate prin intermediul Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul 2020, a cărui continuitate a fost asigurată și în anul 2021, prin trasarea noilor priorități, desfășurarea sesiunilor de instruire a potențialilor beneficiari, lansarea noului concurs de proiecte, desfășurarea ședințelor Comisiei de evaluare și de selectare a noilor proiecte și desigur aprobarea a 41 de proiecte în valoare de 15 mln. de lei prin Programul din anul 2021, a căror realizare se va încheia până la finele anului în curs.

Rezultatele palpabile am reușit să obțin pe un șir de dosare din „pachetul Berlin+”, și anume, prin:

–  restabilirea plenară începând cu 04 februarie 2021 a liberei circulații în și din regiunea transnistreană a cadrelor medicale cu domiciliu în regiune și cu loc de muncă pe malul drept al Nistrului, iar din 30 aprilie curent pentru toate categoriile de cetățeni, inclusiv pentru oficialii Republicii Moldova ce efectuează vizite private sau care trec prin localitățile din raioanele de est ale țării și care anterior erau impuși să parcurgă procedura notificării scrise prealabile;

– asigurarea bunei funcționări a celor 8 instituții de învățământ cu predare în grafie latină;

– oferirea accesului la terenurile arabile și rezolvarea problemelor fermierilor din raionul Dubăsari;

– dinamizarea procesului de documentare cu plăci de model neutru a autovehiculelor din regiune și rezolvarea mai multor probleme tehnice în activitatea punctelor de înmatriculare de la Tiraspol și Râbnița (inițierea procesului de înmatriculare a remorcilor, eliberarea certificatelor de înmatriculare în termeni de 10 și 20 de zile, reînmatricularea auto a căror proprietar s-a schimbat sau au fost reutilate, ș.a., 5384 de autovehicule au fost în total înregistrate până în prezent);

– sporirea numărului de diplome de model neutru apostilate la Ministerul Justiției al Republicii Moldova (442 în total).

Lipsa barierelor în calea liberei circulații s-a resimțit și în perioada desfășurării alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie curent când alegătorii domiciliați în regiune au avut posibilitatea să se deplaseze nestingherit la secțiile de votare amplasate pe malul drept al Nistrului întru exercitarea dreptului său electoral.

Am reușit să relansez activitatea Grupurilor de lucru în domeniul ocrotirii sănătății, care în pofida pandemiei nu se convocase de aproape un an. Relansarea activității acestui Grup a permis o evoluție și o conlucrare pozitivă în procesul de realizare pe ambele maluri ale Nistrului a măsurilor comune de ocrotire a sănătății publice împotriva riscurilor generate de COVID-19 și de imunizare a populației, manifestate prin redirecționarea din donațiile venite în adresa Republicii Moldova a multiple loturi de articole medicale și aparataje performante în spitalele din regiune, iar din ajutoarele umanitare oferite Republicii Moldova și din achizițiile efectuate din resurse bugetare, s-au redistribuit în regiunea transnistreană peste 180 mii de doze de vaccin împotriva COVID-19, majoritatea din acestea fiind deja administrate.

O realizare majoră în sfera medicală s-a atins prin crearea Registrului național unic de evidență a persoanelor vaccinate, gestionarea unei baze de date centralizate și generarea unui model uniform de certificat de vaccinare pe întreg teritoriul țării, care în cazul persoanelor din regiune poate fi reconfirmat la instituțiile medico-sanitare publice de pe malul drept al Nistrului.

Problematica drepturilor omului a fost mereu în vizorul atenției mele, sesizând organele naționale abilitate, reprezentantul politic de la Tiraspol, participanții formatului „5+2”, Misiunea OSCE în Moldova, Președinta în exercițiu a OSCE și partenerii internaționali relevanți pe marginea mai multor cazuri de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, cu acordarea tuturor formelor de sprijin disponibile, dar și formularea reacțiilor publice ce evidențiau abordarea instituțională pe această filieră.

De asemenea, am asigurat mobilizarea eforturilor autorităților naționale responsabile de realizarea Planului Național de Acțiuni pentru anii 2018-2021 privind implementarea Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea, care în anul curent se finalizează și urmează a fi elaborat un nou document programatic în acest sens, și tot la inițiativa mea, după o pauză de 4 ani, am relansat din poziția de președinte activitatea Comisiei guvernamentale pentru egalitate între femei și bărbați întru a lansa noi impulsuri în promovarea politicilor de gen pentru perioada imediat următoare.

Șirul de realizări pozitive desigur că nu se oprește aici și este o listă mult mai largă, care reflectă eforturile și dedicația alocată în acest sens de către mine în calitate de reprezentant politic în negocierile privind reglementarea transnistreană și echipa Biroului politici de reintegrare.

Totodată, țin să reamintesc că pentru anul 2021 rămân a fi primordiale următoarele priorități:

1. Garantarea respectării drepturilor omului și asigurarea liberei circulații între malurile r.Nistru.

2. Protecția sănătății populației și combaterea eficientă a COVID-19.

3. Soluționarea problemelor înfruntate de către școlile cu predare în grafie latină, inclusiv cea a asigurării cu sedii proprii și de către fermierii din raionul Dubăsari.

4. Menținerea funcționalității și a productivității în toate formatele de negocieri, inclusiv în Comisia Unificată de Control și relansarea lucrărilor formatului „5+2”, cu inițierea consultărilor pe marginea parametrilor modelului de reglementare.

Proiectele de infrastructură și cele ce țin de dezvoltarea noilor inițiative ce vin în sprijinul populației de pe ambele maluri ale Nistrului la fel trebuie să rămână o prioritate pentru Guvern, cu mobilizarea sprijinului partenerilor și a donatorilor pentru implementarea unor proiecte concrete, cum ar fi reparația definitivă a podului dintre satele Gura Bâcului și Bâcioc, construcția liniei de troleibuz pe segmentul or.Bender-Varnița-Cartierul Nordic-Gura Bâcului, reabilitarea drumului național ,,Chișinău-Tiraspol-Cuciurgan-Odesa”, achiziționarea și punerea în circulație a noilor feriboturi pentru a transporta pasagerii și mărfurile peste r.Nistru.

Nu în ultimul rând în perioada următoare, necesită a fi depuse toate eforturile posibile în vederea implementării plenare a celor 8 înțelegeri din așa-numitul pachet Berlin plus, eliminării tuturor barierelor artificiale în calea liberei circulații, îmbunătățirii situației drepturilor omului, menținerii stabilității și păcii în perimetrul Zonei de Securitate, intervenirii cu noi măsuri de suport și de asistență pentru a spori atractivitatea politicilor promovate de către autoritățile Republicii Moldova și care vizează cetățenii din unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și mun. Bender.”