[ X ]
[ X ]
[ X ]
Producători de pomușoare din țară au mers în Serbia pentru a învăța tehnologiile de producere ecologică a pomușoarelor
11 Iulie

Un grup de producători de pomușoare din Republica Moldova au mers, în perioada 01-05 iulie curent, în Serbia pentru a învăța din experiența fermierilor sârbi tehnologii noi de producere ecologică a pomușoarelor, transmite CURENTUL.

Actualmente, Serbia este al doilea cel mai mare producător și exportator de pomușoare din Europa Centrală.

Vizita de studiu a fost organizată de Asociația Pomușoarele Moldovei și Proiectul USAID Agricultura Performanta din Moldova. Producătorii care au participat în cadrul vizitei de studiu produc un spectru larg de pomușoare cum ar fi căpșun, mur, zmeur și joshta.

În cadrul vizitei participanții au obținut cunoștințe privind tehnologiile moderne de producere ecologică a pomușoarelor, în special plantarea, cultivarea, recoltarea, post recoltarea și procesarea ecologică a acestora.

Corina Pleșca, o tânără producătoare de pomușoare din raionul Cimișlia, care a participat în cadrul vizitei de studiu în Serbia, a menționat că intenționează să planteze în anul curent o nouă suprafața cu pomușoare pe care să le certifice bio. „Vizita de studiu a fost foarte relevantă pentru afacerea pe care o dezvolt. Ceea ce am învățat de la fermierii sârbi este necesitatea de diversificare a surselor de venit prin plantarea sortimentului divers de culturi bacifere”, a precizat Corina Pleșca.

Actualmente, în Republica Moldova activează circa 800 de producători de pomușoare, dintre care doar 7 agricultori produc pomușoare certificate ecologic, chiar dacă atât pe piața locală, cât și pe cea internațională pomușoarele certificate drept organice sunt bine cotate.

Din 2013 până în 2017 suprafața plantată cu pomușoare în Republica Moldova a crescut în fiecare an cu 3-4%. În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate cca 4 mii de hectare plantate cu pomușoare, pe care sunt cultivate peste 11 tipuri de pomușoare, cele mai răspândite fiind căpșunul, zmeurul, coacăzul negru.

Cristina Pendea

Inapoi la arhiva noutaților