În trimestrul trei al anului curent s-a păstrat tendinţa ce se prefigurase anterior la capitolul eliberării autorizaţiilor de construire. Astfel, dacă în ianuarie-martie 2025 au fost eliberate 607 de autorizaţii de construire, în descreştere cu 21,8% faţă de ianuarie-martie 2024 (448 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (-17,2%) şi 159 de autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (-32,3%), iar în ianuarie-iunie 2025 au fost eliberate 1383 de autorizaţii de construire, în descreştere cu 12,2% faţă de ianuarie-iunie 2024 (1004 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (-7,7%) şi 379 de autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (-22,3%), atunci în ianuarie-septembrie 2025 au fost eliberate 2187 de autorizaţii de construire, în descreştere cu 7,8% faţă de ianuarie-septembrie 2024 (1618 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (-1,4%) şi 569 de autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (-22,3%). Deci, chiar dacă se simte o uşoară atenuare, tendinţa generală, după cum afirmam mai sus, se păstrează şi e destul de pronunţată.
În trimestrul trei, s-au înregistrat descreşteri a numărului de autorizaţii de construire eliberate pe majoritatea componentelor importante. Din punct de vedere regional, atestăm reduceri a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în toate cele trei regiuni: Nord – cu 6,2% (12 autorizaţii), Sud – 13,3% (18 autorizaţii), Centru – 3% (18 autorizaţii). Uşor s-a ameliorat situaţia în Chişinău, dar creşterea de 0,8% (5 autorizaţii) atestată la eliberarea autorizaţiilor de construire nu este una semnificativă. Doar în autonomia găgăuză situaţia este cât de cât satisfăcătoare – creşterea înregistrată la acest capitol a fost de 18,3% (20 autorizaţii).
Şi mai proastă este situaţia în cazul numărului de autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale. În perioada de referinţă, în regiunea Centru s-a înregistrat o descreştere de 19,8% (50 autorizaţii), în regiunea Nord – 25,9% (48 autorizaţii), în regiunea Sud – 29,3% (36 autorizaţii). În municipiul Chişinău descreşterea înregistrată este de 34,2% (39 autorizaţii). Şi doar în autonomia găgăuză s-a înregistrat creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate – 17,5% (10 autorizaţii).
Situaţia descrisă mai sus este uşor confuză, în condiţiile în care atestăm o creştere a volumului lucrărilor de construcţii şi aceasta se expune benefic asupra Produsului Intern Brut. Astfel, volumul lucrărilor de construcţii, în ianuarie-iunie 2025, a crescut faţă de perioada corespunzătoare a anului 2024 cu 35,1% (în preţuri comparabile). În rezultat, în semestrul I al anului curent construcţiile au influenţat creşterea PIB cu 0,4% (ponderea la formarea PIB a fost de 5,9%, iar creşterea VAB – de 7,8%).
Cele menţionate ne permit să concluzionăm că, dacă nu se va schimba situaţia legată de eliberarea autorizaţiilor de construire, pe termen scurt şi mediu, putem asista la o diminuare a volumului lucrărilor de construcţii, la o reducere a influenţei benefice a domeniului construcţiilor asupra creşterii PIB, dar şi la creşterea presiunii pe piaţa imobiliară. Acum aceasta stagnează (şi eu am explicat cu alte ocazii de ce acest lucru se întâmplă), dar cererea rămâne una sporită şi putem presupune că, la un moment dat, situaţia va fi deblocată şi piaţa imobiliară va reveni la ritmul de dezvoltare înregistrat anterior. Iar domeniul construcţiilor, către acel moment, va trebui să fie pregătit să facă faţă noilor solicitări şi provocări.
Viorel Godea, director general al companiei „Lagmar”