[ X ]
[ X ]
Președintele – la APCE: „Continuarea reformelor și transformarea Republicii Moldova este un proces ireversibil, necesar – în primul rând – pentru țară și cetățenii ei”
29 Ianuarie

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a ținut astăzi, un discurs la sesiunea ordinară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, informează CURENTUL.

Mai jos vă prezentăm discursul integral:

„Domnule Președinte,

Doamnă Secretar General,

Domnule Secretar General,

Stimați colegi,

Excelențe,

Este o onoare pentru mine să mă aflu din nou în această sală, în calitate de Președinte al Republicii Moldova și să mă adresez Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Vă mulțumesc, dle Președinte, pentru inițiativa de a mă invita să expun opiniile și evoluțiile recente din țara mea.

Pentru început, aș dori să vă felicit, domnule Daems cu prilejul alegerii în funcția de președinte al APCE și să vă doresc energie și succes în noile eforturi pentru un mandat atît de important.

Onorată asistență,

Anul trecut, organizația noastră, Consiliul Europei, a aniversat 70 de ani de la creare, moment care ne-a orientat asupra reflectărilor istorice și realizărilor comune. Pe parcursul ultimelor două decenii, continentul nostru se confruntă cu tot mai multe provocări. Sistemul dreptului internațional este supus în continuu unor riscuri, iar Europa a cunoscut schimbări geopolitice esențiale.

În acest context, în care ordinea mondială contemporană este în transformare, viitorul acestui spațiu depinde de noi, de contribuția fiecărei țări membre și a fiecărui cetățean european. Din această perspectivă, cred că anume Consiliul Europei și artizanii lui, în calitate de catalizatori ai schimbărilor, dispun de expertiză și de pârghii, inclusiv juridice, necesare continuării proiectului european.

În cazul Republicii Moldova, impactul apartenenței, timp de 25 de ani, la spațiul Consiliului Europei, a constituit un pas important în consolidarea cauzei democrației.

Aceasta a fost resimțită printr-un șir întreg de transformări semnificative – de la reformarea și ajustarea cadrului normativ constituțional, la crearea de instituții și formarea unei mentalități noi. Aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei a avut un rol important în inițierea și desfășurarea, uneori anevoioasă, a procesului de tranziție spre consolidarea statului de drept: un stat bazat pe supremația legii, pe respectarea, garantarea și promovarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Onorată asistență,

Cu îngăduința Dumneavoastră, voi puncta câteva capitole importante pentru a va informa cât mai elocvent despre situația curentă din Republica Moldova și despre viziunea noastră privind politica internă, prioritățile pe plan extern, principalele reforme de pe agendă, relațiile interetnice, progresele în soluționarea diferendului transnistrean.

1. Situația politică internă

Pe parcursul întregii perioade de la proclamarea independenței, alegerile ca instituție de bază a democrației au devenit un subiect de mândrie pentru sistemul politic al Republicii Moldova. Pot afirma cu siguranță că Moldova se numără printre țările în care puterea de stat trece de la o forță politică la alta doar în limitele normelor și procedurilor legale și democratice. În aproape 30 de ani de independență, în Moldova s-au schimbat 5 președinți, 8 legislaturi, peste 15 șefi de guvern. Desigur, noi, ca și orice țară, nu suntem imuni la crizele și provocările politice. În 2009 și 2019, cetățenii Republicii Moldova au fost martorii așa-ziselor tentative de lovitură de stat. Din fericire, acestea nu au dus la destabilizarea sistemului politic și nu au aruncat țara în haosul conflictului civil, așa cum s-a întâmplat în alte țări unde au avut loc evenimente similare.

Anul 2019 a fost unul foarte dificil pentru Republica Moldova – s-au schimbat 3 guverne. Am reușit să evităm destabilizarea situației politice datorită, în mare parte, consensului politic intern și sprijinului extern.

Partidul Socialiștilor și blocul electoral ACUM au format, în luna iunie a anului trecut, un guvern de coaliție, cu o agendă ambițioasă de deoligarhizare. Am sperat că vom depăși contradicțiile existente și vom pune în aplicare o serie de reforme importante pentru a stabiliza situația economică și a restabili relații constructive cu partenerii noștri externi din Vest și din Est. Multe lucruri ne-au reușit împreună, însă, din păcate, Guvernul nu a fost unul stabil, fapt ce a dus la demisia lui și la numirea, în noiembrie 2019, a unui nou cabinet de miniștri.

Toate aceste evenimente au reprezentat un test pentru întreaga clasă politică și pentru cetățenii țării noastre. În pofida momentelor dificile, clasa politică, instituțiile civile și întreaga societate moldovenească și-au demonstrat maturitatea și angajamentul față de statul de drept. Depășirea crizei politice și transferul pașnic de putere au dat un nou impuls cooperării internaționale și au permis Republicii Moldova să urmeze cu fermitate calea sa de dezvoltare democratica.

2. Prioritățile politicii externe

De la independență încoace, Republica Moldova a fost mereu divizată între diferite curente geopolitice, de cele mai multe ori create de politicieni pentru a obține capital electoral.

Am avut partide și politicieni proeuropeni care au compromis parcursul european al țării noastre. Lupta geopolitică dintre partidele din Moldova a generat confuzie în rândul cetățenilor și a blocat de multe ori progresul tării.

Toți cei care am activat în politică trebuie să ne asumăm această situație, să învățam din ea și să facem schimbările necesare pentru ca țara noastră să nu mai fie divizată intre proeuropeni, proruși, proamericani, proromâni și așa mai departe.

Prioritatea Președintelui și a noului Guvern de la Chișinău este cursul de politică externă echilibrată. Acest lucru presupune implementarea eficienta a Acordului de asociere cu UE, restabilirea și dezvoltarea parteneriatului strategic cu Federația Rusă, cu vecinii noștri Romania și Ucraina, cu SUA, Turcia și alte țări.

Principiul politicii externe echilibrate oferă deschidere tuturor partenerilor internaționali, atât din Vest, cât și din Est. Republica Moldova este o țară europeană și noi susținem ideea creării unei Europe unite de la Lisabona până la Vladivostok. Suntem ferm hotărâți să construim un stat de drept dezvoltat, prosper, modern, care va avea un loc destoinic nu numai în Europa, ci și în întreaga lume.

Mi-aș dori ca Moldova să nu mai fie catalogată ca fiind prorusa, proeuropeana, proamericană, proromânească. Noi avem cetățeni care în același timp pot susține toate aceste direcții, sau niciuna. Important este nu să generăm stereotipuri geopolitice, dar să îmbrățișăm valorile democratice. Scopul meu și dorința mea cea mai mare ca președinte este să unesc oamenii, să combat aceasta divizare geopolitică falsă, creată de partide politice în goana lor pentru a obține un segment de electorat pe care să-l controleze exclusiv.

De aceea, vă rog: nu susțineți partide, susțineți cetățenii Republicii Moldova.

Dacă ar fi să trecem acum în revistă numele partidelor proeuropene și ale conducătorilor Republicii Moldova din ultimii 10 ani, care s-au bucurat de încredere în rândul liderilor europeni, am pleca ochii în pământ de rușine cu toții. A fi proeuropean nu înseamnă doar a fi atașat politic la un grup politic european, dar înseamnă, în primul rând, să ai capacitatea de a prelua și implementa în Republica Moldova valorile europene. Ca președinte, îmi doresc ca sprijinul important pe care țările UE îl acorda Moldovei să ajungă direct la cetățeni, să fie apreciat și promovat corect, dar nu în beneficiul unor partide sau politicieni.

Îmi doresc foarte mult ca instituțiile europene să nu mai dea cecuri în alb niciunui partid politic din Republica Moldova. Experiențele din trecut arată cât de mult a putut fi compromisă asistența europeană de către câțiva lideri politici de la noi, care au profitat de încrederea liderilor europeni. Vă asigur că în felul acesta cetățenii vor putea să aprecieze la justa valoare importantul sprijin acordat de țările UE.

3. Necesitatea stringenta de promovare a reformelor

Continuarea reformelor și transformarea Republicii Moldova este un proces ireversibil, necesar – în primul rând – pentru țară și cetățenii ei. Construirea democrației nu are soluții simple. Ea este posibilă numai în condiții de stabilitate politică și economică, prin funcționarea adecvată a instituțiilor democratice, unele create cu suportul Consiliului Europei. La etapa actuală este important ca și politicienii și partenerii să facă proba de toleranță și seriozitate, pentru a se reuși realizarea reformelor propuse.

Procesul de reformare a țării se bazează pe Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2020-2023 și prevederile Acordului de asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. În acest context, se ține cont și de recomandările APCE și ale comitetelor de monitorizare ale Consiliului Europei. La ora actuală, principalele eforturi ale Președintelui, Parlamentului și Guvernului țării noastre vizează implementarea mai multor reforme, în mod special reforma justiției și lupta cu corupția.

Prin reforma complexă a justiției ne propunem să eradicăm corupția în rândul magistraților, să asigurăm un corp judecătoresc profesionist și integru, să readucem încrederea cetățenilor în judecătorul și justiția din Moldova. Această reformă trebuie scoasă din albia dezbaterilor politice. În context, vreau să aduc mulțumiri doamnei Secretar General al Consiliului Europei pentru decizia imediată de instituire a Grupului de lucru ad-hoc privind reforma justiției și pentru prima vizită o oficialilor europeni la Chișinău, săptămâna trecută. Nu ne dorim o reformă de dragul acesteia sau copierea ei cu orice preț. Ne dorim un proces în care să existe încredere și suport.

Reforma justiției este doar un element al reformei generale a instituțiilor. Aici trebuie să recunosc – instituțiile statului sunt extrem de slăbite după atâția ani de control politic asupra lor, după o perioada în care li s-a creat un model de funcționare bazat pe subordonare politică. Iată de ce, reforma justiției este una din cele mai importante provocări pe care le avem în față. Instituțiile trebuie reformate pentru a funcționa în slujba cetățenilor.

Aceasta este dimensiunea pe care sprijinul instituțiilor europene este foarte important pentru noi. La drept vorbind, statul de drept a fost practic erodat pe parcursul ultimilor ani în Republica Moldova. Ați constatat și dumneavoastră nu o dată acest lucru, dar noi l-am simțit la modul direct.

Prin reforma justiției, noi vom depăși carențele înregistrate în ultimii ani la capitolul respectarea drepturilor omului. Am avut sute de cazuri și dosare când oameni erau închiși abuziv în pușcărie, cărora li s-a încălcat dreptul la apărare sau la o justiție corectă. Iar acest lucru s-a întâmplat chiar în perioada guvernării partidelor așa-zise proeuropene, care, de fapt, profitau de această umbrelă proeuropeană ca să-și facă interesele de grup, chiar interesele criminale.

Evenimentele recente au arătat însă cât de mult au degradat lucrurile în Moldova și că nu aveau substrat geopolitic, nu era o luptă între Moscova și UE, cum fals încerca să o prezinte regimul oligarhic, pentru a-și acoperi abuzurile din țara.

Este grav ce s-a întâmplat în ultimii ani în Republica Moldova în domeniul drepturilor omului. Iată de ce instituțiile statului trebuie să ajungă să facă lumină și să-i ducă în fața justiției pe cei vinovați.

În timp ce unii politicieni încearcă să pună în prim-plan ca importanță teme geopolitice gen unirea cu Romania, lupta cu Moscova, lupta cu americanii și alte teme false, pentru mine și echipa de la guvern o amenințare reala la adresa securității statului este una internă. Una reală, nu geopolitică. Una cu care niciun guvern nu a luptat până acum cu adevărat: corupția. Cetățenii moldoveni au plecat cu sutele de mii în timpul guvernărilor anterioare nu din cauza orientării geopolitice a țarii, dar din cauza corupției care a dus la sărăcie, inechitate socială, nedreptate. Acesta este motivul pentru care tema corupției figurează pe agenda fiecărei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate, pe care le conduc în calitate de președinte al țării. Acesta este motivul pentru care am cerut guvernului reforme profunde în domeniul justiției, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și în strânsă colaborare cu experții acestei instituții.

Avem câteva evoluții importante în lupta cu corupția. Începem să aflăm adevărul despre frauda bancară și beneficiarii ei. Instituțiile statului se îndreaptă în sfârșit spre trimiterea lor în fața justiției. Avem progrese importante în clarificarea concesionării ilegale a aeroportului, dar și în alte dosare de rezonanță. Iar aceasta a fost posibil pentru că politicienii au lăsat justiția liberă să lucreze.

4. Relațiile interetnice și cooperarea cu regiunile

Onorată asistență,

Republica Moldova este un stat polietnic în care conviețuiesc pașnic peste o sută de etnii. Limba rusă în Republica Moldova are statutul limbii de comunicare interetnică.

Grație adoptării în 2017 a Strategiei de consolidare a relațiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027, situația s-a redresat semnificativ în acest domeniu.

Modificarea cadrului normativ în domeniul administrării autorităților publice locale se realizează pe baza respectării principiului autonomiei locale și descentralizării, în conformitate cu prevederile Cartei europene a autonomiei locale și a Recomandărilor Congresului autorităților locale și regionale ale Consiliului Europei.

În acest sens, un exemplu ar fi dezvoltarea relațiilor dintre autoritățile publice centrale ale Republicii Moldova și autoritățile regionale din UTA Găgăuzia. Menționăm, aici, colaborarea activă dintre deputații din Parlamentul Republicii Moldova și cei din Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuze pentru elaborarea de proiecte de inițiative legislative, ce țin de specificarea și perfecționarea în continuare a legislației moldovenești cu privire la statutul Autonomiei. În pofida mai multor dificultăți, Găgăuzia se dezvoltă cu succes și dobândește caracteristici ale unei autonomii moderne de tip european.

Conducerea Moldovei va acorda în continuare o atenție sporită locuitorilor Găgăuziei, va susține dezvoltarea social-economică a regiunii și diversitatea sa culturală. Această politică privind UTA Găgăuzia va contribui, cu siguranță, la consolidarea societăți polietnice din Republica Moldova.

5. Reglementarea problemei transnistrene și măsurile de consolidare a încrederii

Reglementarea conflictului transnistrean și măsurile de consolidare a încrederii figurează printre cele mai importante priorități ale conducerii în exercițiu a Republicii Moldova.

În decurs de trei ani, personal am avut 7 întâlniri cu conducerea regiunii transnistrene, în cadrul cărora au fost discutate chestiuni axate pe soluționarea problemelor cu care se confruntă cetățenii Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului.

Susținem progresele înregistrate în 2017 – 2019 privind implementarea măsurilor de promovare a încrederii din așa-numitul pachet „Berlin+”, în cadrul formatului „5 + 2”.

Vreau să menționez că din cele 8 măsuri de încredere, 6 au fost realizate sau sunt în curs de realizare.

Printre cele mai importate se numără eliberarea plăcuțelor neutre de înregistrare pentru automobilele din stânga Nistrului, recunoașterea diplomelor instituțiilor de învățământ din regiunea transnistreana, soluționarea problemei telefoniei mobile.

În vizorul Administrației Prezidențiale, a Parlamentului și Guvernului mai rămâne problema drepturilor și libertăților omului în plan juridic, economic și umanitar în regiunea transnistreană. Considerăm că această problematică poate fi discutată mai activ și în cadrul formatului „5 + 2”, cu sprijinul OSCE și al Consiliului Europei.

O altă sarcină importantă în dezvoltarea dialogului privind problema transnistreană este elaborarea parametrilor de bază ai statutului special al Transnistriei în componența statului suveran, independent, unitar și indivizibil Republica Moldova, în limitele frontierelor recunoscute în plan internațional, cu un mecanism adecvat de garantare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Unul dintre factorii-cheie ai impactului pozitiv asupra procesului de reglementare transnistreană, este, în viziunea noastră, implementarea Strategiei de promovare a recunoașterii internaționale a statutului de neutralitate permanentă a Republicii Moldova, care, desigur, va contribui la consolidarea securității în această regiune a Europei. În acest context, salutăm inițiativa Federației Ruse, exprimată în august 2019, despre intenția sa de a relua procesul de eliminare a munițiilor de pe teritoriul Republicii Moldova.

Stimați colegi,

Una dintre cele mai importante caracteristici ale țărilor civilizate este păstrarea amintirii evenimentelor care au adus lumea pe marginea prăpastiei, mai aproape de dezastru. Suntem obligați să nu uităm de răul săvîrșit în numele binelui. Sarcina noastră de astăzi este să nu permitem repetarea războaielor trecute, a Holocaustului, a genocidului și a altor dezastre, să prevenim noi forme de sclavie, discriminare și oprimare a oamenilor. Orice manifestare a violenței pe criteriu de naționalitate este pe conștiința noastră colectivă.

Acum cîteva zile, pe 27 ianuarie, am aniversat cu toții 75 de ani de cînd Armata Roșie a eliberat lagărul de exterminare nazist, Auschwitz. În 2015, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea privind declararea zilei de 27 ianuarie drept Ziua comemorării victimelor Holocaustului – crimă oribilă împotriva umanității. Țara noastră susține, la nivel legislativ, eforturile comunității internaționale în combaterea terorismului, antisemitismului și xenofobiei. Din păcate, antisemitismul nu a fost încă depășit pe deplin și de aceea ar trebui să fim cu toții vigilenți.

Țin să vă reamintesc astăzi că în acest an, pe 9 mai, marcăm o dată istorică importantă – aniversarea a 75-a a Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei. În Republica Moldova vor avea loc evenimente de anvergură, dedicate Zilei Victoriei, manifestări ce vor contribui la consolidarea unității naționale, vor ajuta societatea să se unească, să trăiască împreună, în prietenie și să muncească întru binele oamenilor, pentru pace și dreptate. Sper foarte mult că această dată importantă – 9 mai – este celebrată și în alte țări care au trecut prin acel război cumplit.

Anul acesta, Organizația Națiunilor Unite împlinește 75 de ani, cea mai importantă organizație internațională din lume asumîndu-și grija de a menține toleranța și pacea pe întreg mapamondul. Aceasta nu este o sarcină ușoară, dar știm că datorită ONU au fost prevenite multe războaie de amploare și că în ultimele decenii prevederile privind drepturile omului au fost consfințite în constituțiile majorității țărilor.

Fie ca aceste date aniversare să ne amintească mereu că binele are nevoie să fie apărat de noi.

Onorată asistență, (în franceză)

Consiliul Europei a devenit în timp un catalizator al schimbărilor democratice în Republica Moldova. Considerăm că, în pofida tuturor dificultăților cu care țara noastră se confruntă în formarea unui stat modern de drept, Republica Moldova poate miza pe susținere în realizarea obiectivului de încheiere a procedurii de monitorizare de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Vă asigur că a venit timpul pentru a fi făcut acest pas și pentru a fi identificate argumentele care să susțină acest deziderat firesc. Dorim să fim tratați ca o țară capabilă să răspundă de sine stătător pentru acțiunile și deciziile sale.

Țin să subliniez că din punct de vedere politic, economic și umanitar, Moldova ca stat a fost și rămâne o țară europeană. Suntem pregătiți pentru schimbări serioase ca să activăm în cadrul Consiliului Europei ca membru cu drepturi depline al acestei respectabile organizații paneuropene.

Intrăm într-un nou deceniu. Aceasta este o ocazie bună pentru a ne gândi din nou la motivul pentru care a fost creat Consiliul Europei. Sunt sigur că, în pofida incertitudinilor, proiectul european al Casei comune rămâne un proiect care inspiră și mobilizează.

Urmează să conștientizăm că, indiferent de specificul național și limbile vorbite, trebuie să acționăm doar împreună, pentru valorile pe care le împărtășim și pentru stabilitate bazată pe cooperare, drepturile omului și statul de drept.

Aceasta este calea spre consolidarea stabilității și securității europene.

Vă mulțumesc pentru atenție”.

Cristina Pendea

Inapoi la arhiva noutaților