Pentru prima oară în istoria CCRM, la inițiativa Curții de Conturi, în anul 2021 a fost efectuat un audit frontal și complex privind achizițiile publice în toate cele 9 ministere, necesitatea acestuia fiind argumentată, inclusiv, de ponderea tot mai mare a achizițiilor publice în PIB și riscurile majore în acest domeniu, transmite CURENTUL.
Scopul auditului consta în efectuarea unui diagnostic privind evaluarea conformității achizițiilor publice și analiza profundă a acestui domeniu.
Constatarea de bază este, că, pe lângă achizițiile publice de 9 miliarde lei utilizate prin sistemul automatizat „MTender”, Curtea de Conturi a identificat încă minimum alte 9 miliarde de lei, utilizate atât de autorități centrale cât și locale, în afara procedurilor de achiziție publică, prin intermediul contractelor de valoare mică, cu admiterea mai multor neconformități și cu lipsa accentuată de transparență. Și menționăm, această cifră este estimativă. Pe moment, nici o autoritate publică din țară, nu cunoaște cifra exactă a achizițiilor autorităților statului prin contracte de valoare mică.
Contractele date sunt încheiate în afara procedurilor standarde de achiziție, fiind semnate de conducătorii entităților publice, evitând evaluarea ofertelor de către grupurile de lucru pentru achiziții.
Constatările Curții de Conturi, problemele identificate și soluțiilor propuse, au constituit tema mesei rotunde organizate de CCRM la care au participat reprezentanții instituțiilor publice (Curtea de Conturi, Agenția Achiziții Publice, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, Agenția de Guvernare Electronică, Ministerul Finanțelor) și societatea civilă (IDIS „Viitorul”, Asociația Investitorilor Străini FIA).
Obiectivul evenimentului a constat în asigurarea unui proces transparent de comunicare a multiplelor probleme stabilite cu toate părțile interesate, cât și identificării unor soluții comune, menite să asigure utilizarea conformă și eficientă a banilor publici, inclusiv prin schimb de experiență și conjugarea eforturilor în interesul întregii societăți.
Cristina Pendea