Politologul Dionisie Cenușă este de părere că energia trebuie concentrată pe susținerea medicilor, promovarea disciplinei sanitare în spațiul public, denunțarea publică a urii față de cei infectați și susținerea afacerilor și producătorilor autohtoni, transmite CURENTUL.

Într-o postare pe o rețea de socializare, Dionisie Cenușă menționează că în condițiile depolitizării crizei sanitare trebuie să conteze unele lucruri.

„1. Segmentarea tarii pe zone epidemiologice si (re)intrarea-iesirea graduala din restrictii pentru populatie si sectoare ale economiei.

2. Posibilitatea legala a autoritatilor publice la nivel de municipiu, raion sau chiar localitate de a adopta decizii specifice localitatii sau regiunii. Daca o regiune arata date mai bune, atunci si eliminarea restrictiilor trebuie sa difere. Daca este necesara modificarea legislatiei, pentru perioada de stare de urgenta medicala, atunci acest lucru trebuie facut imediat.

3. Pe langa sanctiuni, precum amendare, politistii pot sa aplice avertizari si comunicare utila, care poate contine si oferirea unor masti, manusi sau dezinfectanti (in special pentru categoriile vulnerabile).

4. Solocitare de ajutor umanitar este iminenta, daca nu ajunge banii nostri, pentru a completa rezervele curente cu echipament de protectie, medicamente. Ar fi un gest sincer, posibil de disperare, dar acest lucru trebuie facut. De la NATO si UE – cu comunicarea si respectul necesar”, scrie Dionisie Cenușă.

Politogolul afirmă că în majoritatea țărilor unde criza a fost gestionată mai eficient, pandemia nu a fost politizată.

„Desigur, acolo guvernele sunt puternice si credibile. Dar in conditiile actuale, alt guvern nu poate fi instalat atat de usor.
In loc de politizare, pe care o vad in multa presa si de la multi actori politici, cred ca energia poate fi concentrata pe sustinerea medicilor, promovarea disciplinei sanitare in spatiul public, denuntarea publica a urii fata de cei infectati si nu in ultimul rand sustinerea afacerilor si producatorilor autohtoni”, mai scrie Dionisie Cenușă.

Cristina Parfeni