Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat Raportul auditului conformității organizării, realizării și supravegherii Parteneriatelor publice-private (PPP) în domeniul sănătății, transmite CURENTUL.

Scopul misiunii de audit a fost evaluarea conformității organizării, realizării și supravegherii Parteneriatelor publice-private în domeniul sănătății, prin prisma realizării de către părțile implicate a atribuțiilor și responsabilităților, la toate etapele de implementare.

Parteneriatul public-privat este un contract de lungă durată, încheiat între partenerul public și partenerul privat pentru desfășurarea activităților de interes public, fondat pe capacitățile fiecărui partener de a repartiza corespunzător resursele, riscurile și beneficiile având ca scop sporirea eficienței patrimoniului public, fiecare partener asumându-și riscuri și responsabilități concrete.

Procesul de elaborare și analiză a PPP este sistemic și complex, care prin prisma responsabilităților include autorități publice, precum, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), Agenția Proprietăți Publice, 16 instituții publice de diferite nivele și subordonări și 5 operatori economici.

Parteneriatele publice-private în domeniul sănătății au fost inițiate în scopul sporirii accesului cetățenilor la serviciile de dializă, diagnostic, laborator, de imagistică medicală și radiologie, în special acoperirea necesităților cu servicii medicale la nivel național.

Se denotă că în perioada anilor 2011-2019, în domeniul sănătății au fost încheiate 16 contracte de PPP, dintre care 7 contracte sunt în derulare, 7 contracte au fost reziliate, iar 2 contracte nu au fost inițiate și realizate.

Evaluările auditului au stabilit că, deși, PPP au impact asupra serviciilor de sănătate prestate cetățenilor, atingerea obiectivelor la toate etapele de implementare au fost afectate de funcționalitatea sistemului instituțional. De asemenea, cadrul normativ, nu dispune de prevederi exhaustive privind responsabilitățile și obligațiunile părților implicate, în desfășurarea conformă a acestui proces. Astfel,

studiile de fezabilitate, elaborate de către partenerii publici, au fost elaborate neconform și nu au dispus de analize tehnice, economice și financiare;

etapa de avizare a studiilor de fezabilitate nu este însoțită de mecanisme orientate spre monitorizarea și implementarea de către partenerii publici a recomandărilor înaintate de către Agenția Proprietății Publice. Aceste circumstanțe în cumul nu au contribuit la atingerea pe deplin a scopurilor propuse, în special accesul populației la servicii prioritare de sănătate;

studiile de fezabilitate pentru serviciile de radiologie, diagnosticare imagistică și radioterapie au fost realizate pentru alte obiective decât cele stabilite inițial. Pentru actualizarea acestor studii, MSMPS a contractat servicii de asistență, în sumă de circa 3,0 milioane lei suportate de către partenerul privat. În aceste condiții studiul nu a corespuns cerințelor și scopului propus, în consecință generând cheltuieli suplimentare partenerului privat în sumă de 4,0 milioane lei pentru replanificarea proiectului și achiziționarea utilajului medical stabilit în studiu, care ulterior nu a fost utilizat în perioada derulării contractului.

La etapa de selectare a partenerului privat au fost stabilite un șir de neconformități. Astfel:

pentru serviciile de radiologie și diagnostic Comisia de selectare, în lipsa argumentărilor a modificat criteriile de stabilire a câștigătorului prin excluderea „prezentării dovezilor aferente capacităților de a efectua investigații” și diminuarea „numărului de investigații radiografice de la 8500 la 2500 investigații anual”.

selectarea partenerului privat pentru serviciile de radioterapie din cadrul Institutului Oncologic a fost tergiversat și nu a avut finalitate, deoarece partenerul public nu a asigurat stabilirea exactă a cerințelor, și necesităților față de partenerul privat;

la inițierea parteneriatului public-privat pentru serviciile de dializă s-a stabilit că, potrivit caietului de sarcini, MSMPS a lansat o ofertă privind crearea centrelor de dializă în cadrul a 3 instituții medicale, deși conform obiectivelor și cerințelor stabilite de Guvern urmau a fi create și modernizate 12 centre de dializă.

De asemenea, se relevă că condițiile cadrului legislativ privind păstrarea ofertelor participante la concurs, timp de trei ani, nu oferă posibilitatea evaluării procesului de selectare a partenerilor privați și desemnarea câștigătorilor de proiect.

La etapa de realizare a contractelor pentru serviciile de dializă, auditul a constatat:

partenerul privat nu și-a onorat obligațiile contractuale și nu a depus garanțiile de bună execuție pentru 7 contracte de parteneriat public-privat, în sumă de 6,5 milioane lei, astfel partenerul public nu s-a asigurat în cazul de nerealizare a contractelor;

pentru 2 contracte garanțiile au fost depuse cu întârziere de 307 și, respectiv, 1340 de zile față de termenul de 90 de zile stabilit în contracte, iar partenerul public nu a utilizat pârghiile legale de responsabilizare a partenerului privat;

încheierea neconformă de către partenerul public a 3 acorduri adiționate pentru crearea centrelor noi de dializă, ceea ce a dispus prelungirea termenului de implementare a contractelor, iar partenerul public nu a beneficiat de asigurarea prin garanția de bună execuție, în sumă de 100,0 mii euro (2,0 milioane lei);

investițiile efectuate de către partenerul privat aferent serviciilor de dializă a constituit 115 milioane lei, iar profitul a însumat 110 milioane lei. În condițiile în care contractele nu prevăd cerințe exacte privind termenele și valoarea investițiilor, până la finalizarea contractului, partenerul privat va recupera investițiile efectuate și va obține profit de circa 247 milioane lei;

termenul de realizare a contractului privind serviciile de dializă a fost modificat, de la 12 la 25 ani ulterior fiind modificat de la 25 la 12. În aceste condiții, termenul de realizare a contractului nu a fost actualizat și nu corespunde cu termenul stabilit de cadrul normativ.

Totodată, condițiile contractului de parteneriat public-privat pentru serviciile de radiologie și diagnostic imagistic sunt în defavoarea partenerului public, ceea ce a determinat neobținerea posibilelor venituri din redevență în sumă de 6 milioane lei. Se denotă că, pentru a beneficia de redevență, prevederile contractului stabilesc condiții obligatorii a atingerii bugetului limită de 350,0 mii euro/anual de către Instituția medico-sanitară publică (IMSP) Spitalul Clinic Republican, cerință care nu a fost atinsă în perioada anilor 2016 – 2019.

Începând cu anul 2017 au fost operate modificări ale cadrului normativ privind majorarea tarifelor pentru unele servicii de radiologie și diagnostic imagistic, deși, tariful acestor servicii nu a fost ajustat în contract, ceea ce ar fi majorat posibilele venituri transmise partenerului privat de către IMSP Spitalul Clinic Republican cu 3,6 milioane lei. La acest aspect este relevant de menționat că, în condițiile în care clauzele contractuale sunt în detrimentul partenerului public, până la moment Comisia de mediere nu a adoptat o decizie privind aplicarea altor calcule în cazul neatingerii bugetului limită, ceea ce ar permite estimarea și achitarea redevenței.

De asemenea, s-a constat că în anul 2019, potrivit actelor normative, „Spitalul Clinic Municipal Bălți” a fost transmis în administrarea Ministerul Sănătății, Muncii şi Protecției Sociale. Astfel, Ministerul nu a asigurat preluarea conformă a obligațiilor contractului de parteneriat public-privat, ceea ce a determinat neobținerea redevenței în sumă de 200 mii lei și, respectiv, posibila ratare a redevenței și pentru anul 2020.

La capitolul monitorizare și control asupra realizării contractelor de PPP, partenerii publici de toate nivelele nu au asigurat evaluarea impactului implementării parteneriatelor publice-private și realizarea scopului, în special, privind accesul populației la servicii prioritare de sănătate.

În concluzie, Curtea de Conturi menționează că, partenerii publici nu au asigurat monitorizarea nivelului de implementare a contractelor PPP și nu dispun de informații privind etapele de implementare a contractelor, precum și îndeplinirea obligațiilor de către partenerul privat. Astfel, funcționalitatea sistemului de parteneriat public-privat este afectată de nerealizarea conformă a acțiunilor de evaluare, monitorizare, evidența şi raportare a contractelor PPP, ceea ce nu a contribuit la atingerea pe deplin a scopurilor propuse.

Cristina Pendea