Am făcut deja o tradiţie din analiza datelor anuale privind evoluţiile de pe piaţa construcţiilor. Şi iată că acum, când dispunem de datele generale oficiale pentru anul 2023, nu pot să nu vin cu unele accente.

Astfel, în anul 2023 volumul total al lucrărilor de construcții s-a micșorat față de anul 2022 cu 2,5% (în prețuri comparabile), ca urmare a descreșterii volumului lucrărilor de construcții noi (-14,2%) și a celui de întreținere și reparații curente (-12,0%). Volumul lucrărilor de reparații capitale și volumul altor lucrări de construcții (demolări, amenajarea terenurilor până la construcții etc.) au crescut în această perioadă cu 40,4% și, respectiv, cu 17% față de anul 2022.

Parcă avem unele descreşteri serioase şi ele nu au cum să nu ne îngrijoreze. Dar, totodată, dacă comparăm aceste date cu anul precedent, apar şi unele premise pentru pronosticuri mai optimiste. Astfel, în anul 2022, volumul lucrărilor de construcții s-a diminuat față de aceeași perioadă a anului 2021 cu 13,9% (în prețuri comparabile), ca urmare a descreșterii, pe elemente de structură, a volumului lucrărilor de construcții noi cu 11,9%, reparații capitale cu 33,4%, volumul altor lucrări de construcții (demolări, amenajarea terenurilor până la construcții etc.) cu 7,0%. În același timp, în anul de raport volumul lucrărilor de întreținere și reparații curente a crescut cu 2,6% față de anul 2021.

În anul 2021, volumul lucrărilor de construcții a scăzut per total cu 0,3% (în prețuri comparabile), față de anul 2020. Pe elemente de structură, scăderi s-au înregistrat la lucrările de întreținere și reparații curente (-18,5%) și la lucrările de reparații capitale (-2,1%). În același timp, în anul de raport față de anul 2020 a crescut volumul lucrărilor de construcții noi – cu 10,7%.

Deci, putem concluziona că, per general, cea mai grea situaţie pentru piaţa construcţiilor a fost în 2022. Ea s-a înrăutăţit brusc comparativ cu 2021 şi, dacă luăm în calcul evenimentele ce au început în 2022 şi care au avut un impact major asupra economiei, atunci lucrurile sunt cât de cât clare. În 2023, situaţia a fost mai proastă decât în 2021, dar mult mai bună decât în 2022. Acesta e un semn că lucrurile revin cât de cât la normal. Dar, totuşi, nu m-aş grăbi să afişez un optimism prea mare. Pentru că, chiar dacă cifra generală arată nu rău (în comparaţie), dacă intrăm în detalii vedem că avem în continuare motive de îngrijorare. Unul din cei mai importanţi indicatori sunt lucrărilor de construcţii noi. Şi dacă în 2021 volumul acestora a crescut cu 10,7%, în 2022 a descrescut cu 11,9%, atunci în 2023, când parcă tendinţele negative s-au diminuat, acest indicator a arătat o descreştere de 14,2%.

Nu mai puţin îngrijorător este şi alt indicator – investiţiile în active imobilizate. Statistica oficială ne arată că în anul 2023, față de anul 2022, au scăzut volumele investițiilor la următoarele imobilizări corporale: clădiri rezidențiale (-15,9%), clădiri nerezidențiale (-2,7%) și construcții inginerești (-9,0%).

Cu titlu de concluzie: putem accepta ideea pe care eu am scos-o în evidenţă în titlul acestui material şi anume că, chiar şi descreşterea poate fi motiv de optimism (dacă priveşti lucrurile în comparaţie), dar să nu uităm, totuşi, că diferenţa o fac detaliile.

Viorel Godea, Director general al companiei de construcţii „Lagmar”