Centrul de studiere a consecințelor conflictului transnistrean afirmă că locuitorilor din stânga Nistrului trebuie să li se acorde dreptul la vot, iar toate instituțiile statului trebuie să fie „corecți” față de acești cetățeni, transmite CURENTUL.

Centrul menționează că în fiecare scrutin, diverși actori publici și concurenți electorali au interpretat subiectul accesului la vot al locuitorilor din regiunea transnistreană în mod diferit.

„Evident, miza acestor abordări au fost interesul personal/ partinic. Toate aceste aspecte au derulat fără a fi vreodată ascultată vocea alegătorului transnistrean. Amintim că, în contextul aranjamentelor pozitive asumate de guvernul chișinăuian, apropierea de malul stâng al Nistrului este una prioritară. Dar cum aceasta se realizează, asta e o altă problemă problematică. Să revenim la scrutinul parlamentar 2021. În zăpăceală cu numărul secțiilor de votare, CEC-ul moldovean a instituit 3 secții de votare în premieră, în orașul Tighina și Corjova. Nu se cunoaște dacă a existat vreo intenție pozitivă a Statului moldav față de cetățenii din regiune, sau doar o scăpare irațională a funcționarilor de la CEC care nu cunosc geografia.

Noi, opinăm totuși că e ultima variantă de răspuns, decât interesul sacru față de voturile transnistrene. În fine, după presiunile societății civile, pseudo-experților și altor subiecți, astăzi, 15 iunie 2021, CEC și-a anulat decizia cu privire la deschiderea celor 3 secții de votare în Tighina și Corjova (localități controlate strict de Tiraspol). Aici, m-ai adăugăm confuziile dintre autoritățile și organele de forță referitor la competențele de asigurare a votării legale în cele 3 secții (Poliția se teme, Comisia unificată nu vrea, Societatea civilă- nu va avea cum să monitorizeze). Între timp, vicepremiera a remis un demers către Tiraspol prin care a solicitat permisiunea realizării votului în cele 3 secții. Și iată că demersul a eșuat”, se spune într-o opinie a Centrului.

De asemenea, Centrul a punctat că mai mulți s-au exprimat împotriva votului transnistrean pentru că locuitorii din regiune nu votează cu partidele de dreapta și din acest motiv aceste partide sunt contra acestor voturi.

„În acest tempou, atitudinele negative față de conaționalii noștri din stânga Nistrului a crescut enorm. Ba că „ei” nu contribuie, ba că „ei” dezbină. Nimeni nu se întreabă, ce concret s-a făcut pentru cei 30% din populația regiunii cotată drept moldoveni? în ultimii ani, decenii?! Mulți o să zică că nu e posibil de ajutat „populația de acolo”. Noi vă zicem că e posibil”, se mai spune în opinie.

De asemenea, Centrul mai menționează că locuitorii din regiunea transnistreană nu pot fi acuzați privind opțiunea de vot.

„Aici, concurenții electorali, guvernul urmează să fie mai aproape de toți cetățenii, fără delimitarea lor teritorială sau pe „buni”/ „răi”. Noi, toți trebuie să fim corecți față de toți.

În regiune există și funcționează instituții publice constituționale, există centre bi-funcționale. Obligația pozitivă a Statului, este să anunțe despre deschiderea secțiilor de vot în toate localitățile din regiune, să încerce să deschidă, să ajungă la compromis cu administrația de facto pe acest subiect (nu mai putem ignora decenii și să ne ascundem după paravană), toate pentru a permite populației din stânga să se simtă parte a poporului și nu invers. Tentativa (chiar dacă eșuată) a CEC-ului din 2021 o vedem una pozitivă. Aceste tendințe urmează de multiplicat la alte alegeri. Trebuie să fim mai ambițioși și curajoși referitor la luarea și asumarea deciziilor publice. Alte state nu au conflictul asemenător ca al nostru. Respectiv, orice modele, mai ales inovative merită de apreciat. Desigur, votul electronic ar fi cea mai optimă soluție”, mai opinează Centrul.

Cristina Parfeni