Curtea de Conturi a examinat Raportul misiunii de follow-up privind implementarea cerințelor și recomandărilor aprobate prin Hotărârea Curții de Conturi nr.12 din 05 aprilie 2017 cu privire la aprobarea Raportului auditului „Managementul sistemelor de supraveghere a traficului rutier”, transmite CURENTUL.

În cadrul misiunii de audit precedente s-au constatat multiple nereguli și abateri de la prevederile cadrului normativ privind funcționarea Sistemului Automatizat de Supraveghere a Controlului Traficului (SASCR) ”Controlul traficului”. În vederea remedierii acestora, autorităților responsabile din 19 entități le-au fost prezentate spre implementare 54 cerințe și 78 de recomandări.

Testările efectuate de misiunea de follow-up au relevat un nivel moderat de implementare a recomandărilor înaintate de auditul precedent. Din totalul de 132 de cerințe și recomandări prezentate de auditul precedent au fost implementate integral – 64 (48,5%), implementate parțial – 36 (27,3%), au rămas neimplementate – 32 (24,2%).

Principalele cauze care au generat implementarea moderată a cerințelor și recomandărilor de audit au fost:

interesul scăzut al unor factori de decizie din cadrul autorităților publice vizate pentru punerea în practică a cerințelor și recomandărilor;

gradul înalt de formalitate în aplicarea mecanismelor de control managerial menite să asigure desfășurarea și monitorizarea acțiunilor de implementare;

capacitatea instituțională redusă a Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI, datorată insuficienței de personal calificat în domeniul Tehnologiilor Informaționale și neatractivitatea funcțiilor disponibile pentru specialiștii de înaltă calificare.

Printre constatările auditului precedent au figurat lipsa controlului corespunzător și nerespectarea cadrului legal, care au permis administratorului Registrului de evidență a contravențiilor să intervină în baza de date pentru a modifica contul trezorerial, astfel ca la capitolul „Amenzi aplicate pentru încălcarea traficului rutier cu ajutorul mijloacelor foto-video” să fie direcționate amenzile care nu fac obiectul surselor respective, în consecință fiind achitată neregulamentar suma de 7,4 mln. lei pentru serviciile de monitorizare video a traficului rutier prestate de agenții economici.

În vederea remedierii deficiențelor constatate, autorităților publice locale din 12 raioane și Consiliului Municipal Bălți le-a fost înaintată recomandarea privind recuperarea de la operatorii „Midland Engineering”, SRL „Inforad”, SRL „Avtouragan” a prejudiciului cauzat în mărime de 7,4 mln. lei.

Urmare a adresării în instanță a 5 APL care au avut achitări neconforme, până în prezent au fost emise 2 hotărâri judecătorești – hotărârea din 12.03.2019 privind declararea nulității contractului de prestări servicii încheiat de Consiliul Raional Ocnița cu SRL „Midland Engineering”, prin care acțiunea Consiliului Raional Ocnița a fost respinsă ca nefondată (atacată ulterior cu apel) și hotărârea din 18.12.2018 privind repararea prejudiciului în valoare de 1493,6 mii lei cauzat Consiliului Municipal Bălți de către SRL „Avtouragan”, prin care acțiunea a fost admisă integral, suma respectivă fiind adjudecată Consiliului Municipal Bălți. Despre încasarea efectivă a sumei respective în bugetul local Curtea de Conturi nu a fost deocamdată informată. Astfel, încasarea în bugetele locale a sumelor prejudiciului cauzat prin acțiunile operatorilor economici contractați pentru prestarea serviciilor de monitorizare a traficului rămâne a fi un subiect actual.

5 APL care au avut achitări neconforme (CR: Soroca, Drochia, Criuleni, Anenii-Noi și Orhei) nu s-au adresat în judecată pentru recuperarea prejudiciului cauzat de operatorii economici privați (în total 3519,4 mii lei), fapt ce a determinat misiunea de follow-up să constate neimplementarea de către acestea a recomandării înaintate de Curtea de Conturi.

Dat fiind faptul că introducerea, în 2017, a transferurilor cu destinaţie specială pentru întreţinerea infrastructurii drumurilor locale s-a efectuat din contul eliminării defalcărilor în bugetele locale de nivelul II a veniturilor din taxa pentru folosirea drumurilor, APL de nivelul I nu sunt cointeresate financiar în ameliorarea situației privind dotarea drumurilor cu mijloace de semnalizare, respectiv, în creșterea nivelului veniturilor din amenzi. Acest fapt a condiționat neasigurarea de către APL de nivelul I a mijloacelor de semnalizare necesare circulației (marcajului și indicatoarelor rutiere). Din această cauză, peste 90% din capturile camerelor de supraveghere ale Sistemului automatizat ”Controlul traficului” din mun. Chișinău sunt rebutate, sistemul funcționând în ultimii ani cu un randament de circa 6,5%.

La fel, auditul precedent a constatat neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor funcționale de către agenții constatatori ai Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General de Poliție al MAI în vederea identificării contravenientului, sancționării acestuia și încasării amenzii. Din totalul de 660 mii cazuri de încălcare a regulilor circulației rutiere, constatate în perioada 2014-2015, doar pentru 315 mii de cazuri (sau 47%) au fost întocmite procese-verbale de sancționare. La fel, au fost depistate deficiențe în achitarea amenzilor contravenționale și aplicarea punctelor de penalizare.

În acest context, a fost înaintată recomandarea de a asigura îndeplinirea corespunzătoare de către agentul constatator a atribuțiilor legale în vederea finalizării procesului contravențional, în special privind identificarea contravenientului, încasarea amenzilor și acordarea punctelor de penalizare.

Urmare a verificării nivelului de implementare a recomandării, misiunea de follow-up a constatat că în perioada de 12 luni calendaristice ulterioară publicării Raportului aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 12 (semestrul II 2017 și semestrul I 2018), rata identificării contravenienților la nivelul Inspectoratului General de Poliție (IGP) a crescut cu circa 11% în raport cu perioada anterioară inițierii auditului (2016), constituind circa 41%. Totuși, având în vedere că termenul de examinare a cauzelor s-a majorat în această perioadă de 4 ori (de la 3 luni la 1 an), iar numărul procedurilor examinate a crescut cu 36%, creșterea în cauză nu poate fi considerată ca atare.

Totodată, veridicitatea tabloului identificării contravenienților este afectată de un șir de factori după cum urmează:

numărul total al proceselor-verbale privind constatarea contravențiilor întocmite în cadrul IGP și înregistrate în sistemele informaționale gestionate de MAI prezintă divergențe considerabile în raport cu numărul formularelor de procese-verbale eliberate ca documente de strictă evidență subdiviziunilor IGP. Astfel, în 2017 și 2018 sistemele informaționale au înregistrat un număr mai mare de procese-verbale seria MAI întocmite în cadrul IGP decât numărul formularelor eliberate instituției pentru aceste perioade, diferența constituind 55524 procese-verbale în 2017 și 40 978 procese-verbale în 2018.

în Sistemul Informațional Automatizat ”Registrul de Evidență a Contravențiilor” (SIA REC) există un număr mare de procese-verbale care nu conțin toate datele enumerate la art. 443 alin. (1) din Codul contravențional sau conțin date vădit eronate, fapt ce atrage nulitatea acestor procese-verbale. Astfel, în sistem au fost identificate cel puțin 1000 de procese-verbale întocmite în perioada 2017-2018 pentru contravenții în domeniul circulației rutiere, care nu corespund rigorilor impuse de art. 443 din Codul contravențional. Cel mai frecvent, în procesele-verbale analizate nu este specificat locul unde a fost comisă contravenția, nu este indicat IDNP-ul contravenientului, este indicat greșit anul nașterii (de regulă, 2017 sau 2018). Or, în conformitate cu prevederile art. 445 din Cod, neconsemnarea în procesul-verbal cu privire la constatarea contravenției a datelor și faptelor indicate la art. 443 are ca efect nulitatea acestuia.

în SIA REC s-au depistat mai mult de 60 de cazuri în care procesele-verbale de constatare a contravenției în domeniul circulației rutiere sunt întocmite în privința unor persoane care n-au atins vârsta de 16 ani. Or, potrivit art. 16 al Codului contravențional, aceasta este vârsta la care survine răspunderea contravențională pentru aceste contravenții.

Totodată, se remarcă lipsa de efort în vederea identificării contravenienților în procedurile cu implicarea autovehiculelor aflate în gestiunea instituțiilor de stat.

În sistemele informaționale gestionate de MAI au fost identificate mai multe rapoarte ale agenților constatatori, care au fost emise în 2017 pentru încălcarea Regulamentului circulației rutiere cu autovehicule aparținând instituțiilor publice, dar care nu s-au finalizat cu întocmirea unor procese-verbale, urmare a neidentificării contravenienților (Baza Auto a Cancelariei de Stat – 31 rapoarte, Secretariatul Parlamentului – 26 rapoarte, Procuratura Generală – 14 rapoarte, CNA – 16 rapoarte, MAI – 17 rapoarte, IGP – 52 rapoarte etc.). Pentru I semestru al anului 2018 situația a rămas aproximativ aceeași.

Cu referire la situația achitării amenzilor, misiunea de follow-up a constatat că în 2016 numărul proceselor-verbale neachitate neremise executorilor judecătorești potrivit legii a constituit 26,1% din numărul total al proceselor-verbale neachitate, iar suma aferentă acestora – 26,8% din suma totală a amenzilor neachitate.

În 2018, procesele-verbale neremise executorilor judecătorești pentru achitare au constituit 29,6% din numărul total al proceselor-verbale neachitate, iar suma aferentă acestora – 29,2% din suma totală a amenzilor neachitate.

Misiunea de follow-up menționează că, în comparație cu situația atestată în auditul precedent, în perioada post-audit procesul de asigurare a funcționalității și eficienței sistemelor informaționale ale MAI implicate în constatarea contravențiilor în domeniul circulației rutiere (în special a SIA REC și SASCR ”Controlul traficului”), precum și cel de asigurare a cadrului de reglementare aferent, au înregistrat un șir de progrese după cum urmează:

autorităţile administraţiei publice locale au fost excluse din categoria de subregistratori ai SASCR ”Controlul traficului”, fiind deconectate de la sistem;

toate veniturile aferente amenzilor contravenționale aplicate de MAI în prezent sunt percepute exclusiv în bugetul de stat;

procedura contravențională pornită în baza informațiilor obținute prin intermediul SASCR „Controlul traficului” a fost conformată în principal la prevederile Codului contravențional;

au fost aprobate mai multe acte normative, atât la nivel de legislație, cât și la nivel instituțional, menite să reglementeze procesele operaționale aferente documentării contravențiilor stabilite prin intermediul SASCR „Controlul traficului”;

a fost recuperată valoarea mijloacelor fixe și a carburanților constatați lipsă în cadrul subdiviziunilor MAI;

în limitele documentelor confirmative existente, Serviciul Tehnologii Informaționale (STI) al MAI a restabilit evidența contabilă a lucrărilor de execuție, precum și a mijloacelor fixe aferente sistemului „Controlul traficului” în mun. Chișinău;

STI și IGP ale MAI au fost desemnate prin lege ca operatori de date cu caracter personal, urmând să fie înregistrate în această calitate de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal;

STI al MAI a elaborat proiectul Legii cu privire la Sistemul informaţional automatizat de evidenţă a contravenţiilor, a cauzelor contravenţionale şi a persoanelor care au săvârşit contravenţii, care prevede crearea, pe o platformă unică, a sistemului de evidenţă a contravenţiilor documentate de toți agenții constatatori din țară, fapt ce va permite deținerea informaţiei operative şi statistice exacte referitoare la contravenţiile comise pe teritoriul RM, precum și la amenzile aplicate pentru acestea;

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al sistemului informațional automatizat „Registrul amenzilor contravenționale”, în care se va duce evidența calculării și încasării amenzilor contravenționale aplicate de toți agenții constatatori.

Totuși, măsurile întreprinse n-au avut, la această etapă, un impact considerabil asupra ratei de identificare a contravenienților, conformității evidenței veniturilor din amenzi la bugetul de stat sau numărului de accidente rutiere înregistrate.

În contextul celor expuse, cerințele și recomandările înaintate conducerii instituțiilor supuse verificării, care nu au fost implementate sau au fost implementate parțial, se reiterează și se reformulează în Raportul misiunii de follow-up, urmând ca entitățile vizate să întreprindă în continuare măsuri concludente în vederea implementării acestora.

Cristina Pendea