Marcarea Săptămânii Verzi Europene în Republica Moldova oferă un prilej bun pentru promovarea acţiunilor de protecţie a mediului şi conservării biodiversităţii, accentuând dezvoltarea durabilă a ariilor naturale protejate de stat şi a fondului forestier, informează CURENTUL.

„Aria protejată este un termen conservaţionist, utilizat pentru ceea ce publicul cunoaşte, în general, sub denumirea de rezervaţie naturală, parc naţional, parc natural, rezervaţie a biosferei etc.

Comisia Parcurilor Naţionale şi a Ariilor Protejate (CNPPA), din cadrul Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), defineşte aria protejată ca o suprafaţă de teren sau acvatică destinată în mod special protecţiei şi conservării biodiversităţii, resurselor naturale şi culturale şi gestionată conform unor legi şi reglementări juridice;

La nivel internaţional, experienţa în domeniul conservării naturii se concretizează printr-o serie de realizări, dintre care menţionăm: creşterea numărului de conservaţionişti şi în special a ONG-urilor la nivel mondial; creşterea numărului statelor semnatare ale convenţiilor internaţionale; multiplicarea instrumentelor de protecţie în majoritatea ţărilor; dezvoltarea instrumentelor juridice şi financiare; sporirea numărului şi performanţelor mijloacelor de comunicare şi sensibilizare; iniţierea, oficializarea şi expunerea în timpul Conferinţei de la Rio (1992) a dezbaterilor politice internaţionale asupra gestionării durabile şi echitabile a resurselor naturale.

Cu toate acestea, mediile naturale continuă să dispară în fiecare zi; speciile se reduc şi dispar într-un ritm de 1500 – 2000/an; biodiversitatea descreşte într-un ritm mai rapid decât acum 50 de ani, iar comportamentul uman în raport cu natura rămâne cel mai adesea agresiv si negativ.

Flora ecosistemelor forestiere a Republicii Moldova include 1000 specii de plante vasculare dintre care 46 specii le găsim în Cartea Roşie a ţării noastre. Fauna include 172 specii de vertebrate terestre şi cca 9 mii specii de insecte.

Prin Legea fondului ariilor naturale protejate de stat din 25.02. 1998, diversitatea forestieră este protejată de stat în cadrul a 5 rezervaţii ştiinţifice, 51 rezervaţii naturale (silvice), 8 rezervaţii naturale (de plante medicinale), o rezervaţie mixtă, 40 rezervaţii peisagistice, 13 sectoare reprezentative cu vegetaţie silvică – cca 98 % fiind gestionate de către Agenţia „Moldsilva”.

Cea mai mare extindere a fondului ariilor naturale protejate a fost efectuată în anul 2006, când prin Legea nr. 354 au fost incluse în FANPS Zone umede de importanţă internaţională RAMSAR cu suprafaţa de 94 705,5 ha, (în special, lacurile Prutul de Jos, Nistrul de Jos (raioanele Căuşeni, Ştefan Vodă) şi Unguri-Holoşniţa (raioanele Ocniţa, Donduşeni, Soroca).

În 2013 este creat Primul Parc Național pe teritoriul Republicii Moldova – Parcul Național ”Orhei” (pe o suprafață de 33792,09 ha).

Actualmente, starea arboretelor forestiere în special în rezervațiile „Plaiul Fagului” și „Pădurea Domnească” sunt cu structuri degradate și derivate, cu boli și vătămători pe suprafețe mari, precum și specii care nu corespund condițiilor staționale.

Astfel sunt necesare mai multe lucrări de reconstrucție ecologică, efectuate conform unor studii științifice, ce nu vor afecta regimul acestor arii naturale și biodiversitatea în ele. Sub aspect de proporții, aceste activități sunt strict necesare și urgente, reieșind din creșterea vulnerabilității ecosistemelor naturale.

În această ordine de idei, prin aliniere la tendințele internaționale, actualmente fiind pus accentul pe menținerea și conservarea pădurilor naturale din ANPS, sunt necesare surse financiare pentru studii forestiere și ecosistemice în aceste arii, sub aspectul atenuării efectelor schimbările climatice și calamităților naturale, de prevenire a invaziei bolilor și vătămătorilor, de diminuare a degradării resurselor naturale (ape, sol, subsol) în ANPS și, cel mai important de stopare a pierderilor biodiversității.

Totodată, este important de informat că, Agenția „Moldsilvaˮ, organ subordonat MADRM, în a cărui gestiune se află circa 80% din suprafața tuturor ANPS, suportă cheltuieli anuale enorme, pentru efectuarea lucrărilor silvice și altor activități de protecție aANPS (în special rezervațiilor științifice) și de conservare a biodiversității.

Iată de ce, delimitarea în teritoriu a ariilor protejate (situri, rezervaţii, parcuri), devine obligatorie în cadrul politicilor de conservare a patrimoniului natural şi cultural de importanţă naţională şi internaţională. În acelaşi context, relaţia om – natură trebuie axata pe conceptul dezvoltării durabile, iar spaţiile naturale trebuie planificate şi integrate în utilizarea teritoriilor ca zone de producţie naturala a resurselor naturale”, se spune într-un comunicat de presă.

Cristina Pendea