Expulzarea celor trei diplomați ruși, anunțată oficial marți de către Externele de la Chișinău, merită câteva remarci. Ca să precizăm încă o dată tipul de guvernare sub care se află Republica Moldova.
Gestul de ostilitate, manifestat de către autorități față de Federația Rusă, firește, este unul simbolic. Acum cuvintele plasate pe Facebook de către spicherul A. Candu cu ocazia incidentului diplomatic, iscat între Marea Britanie și Rusia pe motivul pretinsei otrăviri a unui fost spion rus, capătă mai multă relevanță. Atunci Candu spunea că Moldova este oricând gata să acorde britanicilor tot sprijinul. Astfel, impresia inițială, precum că ar fi fost vorba de o simplă improvizație a unui ins care se bagă în seamă cu treabă și fără treabă, cade.
Situația cu pricina scoate în vileag – dacă mai era nevoie! – o stare de lucruri deopotrivă deprimantă și dezonorantă, și anume alinierea necondiționată a țării noastre la dispozitivul de luptă al axei Londra-Washington contra inamicului lor clasic, după toate rigorile geopoliticii, Rusia.
Uzând pretextul incidentului respectiv, anglosaxonii își trec în revistă vasalii buni de folosit pe post de carne de tun. Dacă ne-am întreba, așa cum se face în astfel de cazuri, cui servește această înregimentare în tabăra războinicei talasocrații obsedate de ideea cuceririi puterii talasocrate rusești sau cel puțin de neadmitere a restabilirii unității continentale eurasiatice prin depășirea liniei de divizare dintre Europa Occidentală și Rusia, totul va deveni clar. E suficient să urmărim link cu un video, scurt de tot, cu o explicație exhaustivă expusă în doar 39 de secunde de către faimosul George Friedman cu ocazia așa-numitului Chicago Council on Global Affairs, la 4 februarie 2015 (https://www.youtube.com/watch?v=Wijd10BZS1w). Neadmiterea unei alianțe germano-ruse este miza numărul unu, ”de secole”, cum zice Friedman, pentru anglosaxoni. Iar Germania în dubla sa postură, de protectorat american și de motor al UE, își face treaba din plin în acest sens. Piticul geopolitic și gigantul economic german e la datorie.
Ar fi de amintit și cu această tristă ocazie că regimul de la Chișinău procedează în contradicție flagrantă cu interesele naționale ale Republicii Moldova, dar în consonanță perfectă cu interesele de grup ale coaliției de guvernământ. De vreme ce puterea și-a arătata totala incapacitate de a gestiona țara fără suportul financiar din partea ”donatorilor” și ”partenerilor strategici” occidentali, care varsă cu generozitate credite și granturi în vistieria statului nostru în schimbul preluării totale a actului decizional, singura ei miză rămâne să mimeze cu stângăcie gesturi de ierarhie de stat aptă să aibă propria politică externă. Iar beneficiile de care se bucură ca urmare a asumării acestui rol de cabotin într-un spectacol pus în scenă de regizori dinafară se justifică pe deplin. Trocul e avantajos, deoarece ”pe interior” (după cum se exprimă un personaj politic detestabil din arcul guvernamental, certat rău de tot cu limba română) stăpânii de ”pe exterior” le lasă mână liberă lacheilor moldoveni să facă tot ce le poftește inima. Și care le sunt poftele, se știe bine. Setea de bani, putere și glorie nu ei au inventat-o. E vorba de acea eternă triadă clasică, veche de când lumea, ce reprezintă trena de păcate obligatorie pentru niște oameni de stat venali.
Mai are rost oare să amintim faptul că Moldova este, așa cum stabilește Constituția, un stat neutru? Iar asta presupune doar un singur lucru. Țara noastră nu participă, nu se lasă atrasă în conflictele dintre terți, păstrând echidistanță în astfel de cazuri și, eventual, participând prin eforturi diplomatice la dezamorsarea lor. Mai încape vreo îndoială că dacă militariștii anglosaxoni vor decide să treacă din actuala faza a unui nou ”război rece” contra Rusiei la unul ”fierbinte”, Moldova va fi aruncată în acest măcel cu toate consecințele lui?
Așadar, sub actuala guvernare, Moldova și-a asumat în mod iresponsabil rolul de ”tară-țintă” în cazul unui conflict militar ruso-atlantic. Iar până la o astfel de eventualitate nedorită, se mulțumește cu deteriorarea artificială a relațiilor bilaterale moldo-ruse, ceea ce aduce grave prejudicii intereselor economice ale țării.
Iurie Roșca
sursa: flux.md