Ministrul Mediului, Iuliana Cantaragiu, a făcut unele precizări în contextul conferinței de presă de ieri a primarului general al Capitalei, Ion Ceban, transmite CURENTUL.

Ea spune că Primăria Chișinău știe ce viziuni are Ministerul, iar ea personal le vede drept resurse.

„În general, dacă pentru unii deșeurile sunt lucruri de care vrei să te debarasezi, să le ascunzi sub preș (depozite de deșeuri), pentru mine ”deșeurile” sunt resurse. Sunt resurse cu un mare potențial de valorificare, care pot crea locuri de muncă, hrăni familii, aduce materie primă pentru industrii, dezvolta întreprinderi, aduce bani în buget, crea economii de la reducerea importurilor de materie primă, crește durata de viață a resurselor naturale și multe altele. Asta văd eu, atunci când mă uit la fiecare deșeu.

Alături de alte state membre UE, Republica Moldova poate fi un exemplu bun de gestionarea integrată a deşeurilor, dacă construim sistemul în mod inteligent. Dacă Estonia, Slovenia, Finlanda, Suedia și alte țări au putut, noi de ce nu putem? Viziunea noastră, la minister, pe termen mediu, este o Moldovă cu #ZERODEȘEURI. Ne dorim ca şi viziunea tuturor autorităților publice locale din Moldova, inclusiv a Primăriei mun. Chişinău să fie la fel – #ZERODEŞEURI.

Primăria mun. Chișinău cunoaște foarte bine viziunea noastră, pentru că de la începutul mandatului până acum am avut mai multe ședințe pe acest subiect și se pare că încă nu suntem pe aceeași pagină”, spune Iuliana Cantaragiu.

Ministrul afirmă că depozitarea deșeurilor este cea mai proastă soluție în procesul de gestionare a deșeurilor.

„Ea este necesară doar ca măsură tranzitorie. Însă noi trebuie să introducem elemente noi, precum colectarea separată la sursă, sortarea deșeurilor, pentru ca să selectăm deșeurile pe categorii și să le valorificăm, transformându-le în materie primă secundară, în energie, în îngrășăminte. Doar așa vom ajunge la obiectivul național de #ZERODEȘEURI”, mai spune ministrul.

Iuliana Cantaragiu punctează că o bună parte din deșeurile din mun. Chișinău pot și trebuie să fie valorificate (reciclate sau transformate în energie), astfel salvându-se tone de resurse naturale care au fost exploatate pentru a se produce acele bunuri, care astăzi au ajuns deșeuri.

„Ăsta e un alt aspect al problemei. Noi cu toții, și fiecare în parte, trebuie să avem respect pentru apă, soluri, păduri, gaz, petrol, etc., care au fost extrase din natură pentru a produce mărfuri și energie, care ne asigură confortul în fiecare zi.

Prin urmare, deșeurile sunt resurse și ele trebuie să fie valorificate din respect față de mediu, din respect față de copiii noștri, a căror viitor este extrem de incert cu un asemenea comportament iresponsabil al adulților, care consideră că depozitarea este ok”, mai spune ministrul.

Cristina Parfeni