Vitalie Zdrobău este unul din cei mai apreciați și experimentați ingineri-structuriști din Republica Moldova. Nemijlocit, el se ocupă de proiectarea structurii de rezistență a clădirilor. Reporterul www.oficial.md a discutat cu el despre construcțiile din capitală, mina din sectorul Rîșcani, pe ce pun accent investitorii și de ce cei 400 km de catacombe din Paris nu a împiedicat orașul să se dezvolte.

OFICIAL: Dle. Zdrobău, sunteți inginer-structurist vorbiți-ne de cariera și experiența Dvs…

V.Z.: Da, sunt inginer structurist sau proiectant a structurii de rezistența a clădirii. Am finisat studiile de inginer la Facultatea Cadastru, Geodezie si Construcții in anul 2009, apoi a urmat un masterat la specialitatea Inginerie Structurala la UTM. În domeniu activez din 2007, fiind încă student, am fost implicați in câteva proiecte reale pentru o companie de proiectare de talie mare, cu care am colaborat până in 2010, iar din 2010 până în 2015 am fost angajat de către „Promstroi Grup” SRL și am început activitatea pe teritoriul Republicii Moldova. Ulterior, am fondat o companie de proiectare și până în prezent activăm deja ca agent economic, reușind sa implementam până la 30 de proiecte anual. Proiectele in care am fost implicați presupun un spectru destul de larg de competențe, deoarece în majoritatea cazurilor am fost contactați anume pe proiecte unde alți colegi le vedeau ca fiind prea complexe, sau prea nerentabile din cauza ca implicau mult studiu, tehnologii noi, sau detalii care presupun abordare altfel decât principiile și metodologiile aplicate zi de zi.

O: Având în vedere la cât se construiește în capitală, aveți o profesie extrem de solicitată. Dați-ne câteva exemple unde ați fost implicat în ultima perioadă?

V.Z.:Într-adevăr avem norocul să activam într-o perioada când în lume se poate observa o creștere a nivelului de trai, sigur diferit de la zonă la zonă, dar creșterea nivelului de trai implica și creșterea nivelului de confort în ceea ce privește spațiul în care omul își petrece o mare parte a timpului. Respectiv, îmbunătățirea condițiilor de trai, mai ales in Zona de Est a Europei, face parte din prioritățile de baza ale omului și ca rezultat avem fenomenul de migrație de la locuințe cu un nivel mai scăzut de calitate către cele cu un nivel sporit sau relativ mai bun decât precedentul. Fenomenul respectiv și a propulsat domeniul construcțiilor făcând ca toți cei implicați în această activitate să fie destul de solicitați în plan profesional.

Ca proiecte, am colaborat cu mai mulți dezvoltatori imobiliari atât din țară, cât și peste hotare, unde și am reușit să experimentăm mai multe practici de construcție, relevante din punctul meu de vedere pentru a putea deja să formulam niște concluzii in raport cu evoluția domeniului construcțiilor.

Din dezvoltatorii locali cu care am colaborat au fost: SRL „Flormin-Com”– cu complexul de case de tip înșiruit TownHouse „Cottage Residence”; SRL „Eurostil Construct” – cu reconstrucția clădirii pe strada Veronica Micle 11; „Lagmar Impex” – cu proiectele de la str. Andrei Doga, str. N. Testemițeanu, complex „Cluj”. Din 2020 am început colaborarea pe teritoriul Republicii Moldova cu gigantul „Kaufland”, care a venit la pachet cu noi cerințe și standarde de calitate, management și abordare față de bunele practici în construcție.

O: Proiectul Mezon este intens discutat zilele acestea. Dvs. ce părere aveți despre construcții pe terenul respectiv?

V.Z.:Categoric sunt de părerea că teritoriul precum cel al fostei uzine „Mezon” trebuie să fie valorificat, cum se practică de fapt mai prin toate marile orașe dezvoltate. O zonă industrială în nemijlocita apropiere de clădiri de locuit deja nu-și mai are sens, mai ales că nici normele de sănătate, ecologie, mediu nu permit acest lucru. O activitate industrială ar trebui să aibă o zona de protecție de minim 500 metri de la locuințele oamenilor, or în cazul „Mezon” știm că avem clădiri la mai puțin de 20 metri de la uzină. A nu întreprinde nimic pe terenul respectiv, din moment ce uzina nu mai funcționează – la fel este lipsit de logică și sens. Respectiv, orice revitalizare a zonei este binevenită și va aduce multe beneficii orașului, dar mai ales locuitorilor din zonă.

O: Mina din sector provoacă discuții contradictorii: pot fi efectuate lucrări de construcții acolo?

V.Z.:Toate discuțiile legate de mină de fapt sunt mai mult speculații, sau, în cel mai bun caz, un exercițiu de activism civic poate. De fapt, se cunoaște că galeriile discutate se află la adâncimea de aproximativ 75 metri de la suprafața pământului și orice risc legat de o eventuală degradare a acestora se face cu atât mai puțin simțit, cu cât distanța de la nivelul inferior al fundației pînă la galeriile respective este mai mare.

Asta oricum nu anulează necesitatea unor cercetări ample, profesioniste și competente pentru a identifica toate riscurile posibile legate de acest aspect. Având cercetările respective pot fi propuse un număr imens de soluții care ar veni să anuleze orice risc legat de prezența galeriilor în zonă. Din câte cunosc, de cercetările respective se ocupa o companie din Romania, cu care am avut ocazia să colaboram și în cadrul proiectelor dezvoltate de către „Kaufland” și aici pot fi sigur că, compania respectivă posedă și cunoștințe necesare și instrumentariu și experiența suficientă pentru a aduce lumină în acest subiect.

O: Care e situația în interiorul minei? Ați avut ocazia să o vizitați?

Nu am avut ocazia să vizitez minele și nici nu-s sigur ca o examinare vizuală ar fi relevantă pe acest subiect. Mult mai mare interes ar prezenta pentru noi, cei din domeniu, rezultatele cercetărilor și expertiza tehnica a minei. Daca va fi făcută publică – sigur o vom studia cu interes.

Dacă să vorbim în cifre, cum poate fi evaluat rezistența suprafeței respective?

V.Z.:Nu-i posibil a da cifre, mai ales la o etapa atât de incipienta de cercetare a problemei. Ce pot să spun cu siguranță – riscurile legate de prezența minei pot fi ușor diminuate la ZERO prin soluții tehnice.

O: Investitorul care va dori să realizeze acest proiect va risca? Putem vorbi că ar putea fi ridicate clădiri fără siguranță maximă?

V.Z.:Orice investitor risca în cazul în care greșește în a selecta corect echipele de specialiști ce urmează a elabora sau a implementa soluțiile tehnice pentru execuția unor astfel de lucrări. Pentru o investiție atât de mare aș vrea să cred că investitorul va atrage personal tehnic calificat, mai ales că în spațiul public se discuta deja despre faptul că-n proiectul respectiv urmează fi atrase și careva birouri de proiectare din străinătate care la sigur au competențe suficiente în a elabora pentru aceasta investiție a unui proiect complex, corect și sigur.

Dacă ar putea fi ridicate clădiri fără siguranță maxima – aici din păcate practica ne arata ca se pot întâmpla diverse scenarii, și nu obligatoriu cauza ar putea fi prezența minei cum este în cazul de față. Factori generatori de risc în domeniul construcțiilor există la toate etapele de execuție a unei clădiri. Aici este important ca toți cei implicați să abordeze profesionist și corect munca care o au de făcut, iar organele competente cu funcție de control să-și exercite prompt și corect treaba, doar iîn acest caz riscurile vor fi minime.

O: Cunoașteți exemple , inclusiv din afara țării, unde au fost realizate proiecte în zone similare?

V.Z.:Nu aș vrea să mă opresc acum la un proiect anume din străinătate, fiecare proiect își are specificul și provocările sale.

Ce aș putea spune scurt la acest subiect este că mai în toate marile orașe ale lumii există zeci și sute de clădiri cu număr mare de niveluri amplasate sau alături, sau nemijlocit deasupra multor linii de metrou și alte linii de comunicații subterane, ceea ce nu le face mai puțin sigure din punct de vedere tehnic. Iar în cazul lor, tunelurile respective în marea majoritate a cazurilor, se află la distanțe mult mai mici în raport cu fundația clădirii decât în cazul galeriilor din zona uzinei „Mezon”. La pachet, liniile de metrou vin și cu acțiuni dinamice, vibrații diverse și de intensitate diferită. Ca comparație – asta reprezintă aceleași riscuri ca în cazul unor clădiri supuse la acțiunile a cutremure de diferita intensitate, doar că nu cu o frecvență de o dată la câțiva ani cum se întâmplă în cazul orașului Chișinău, dar zilnic, la orice oră. Ideea este că in secolul XXI deja există multe soluții tehnice care fac ca toate aceste probleme de ordin tehnic să fie ușor și sigur rezolvate.

De fapt, cel mai relevant exemplu cred ca ar fi chiar orașul Paris, traversat de vestitele sale catacombe cu o lungime totala de aproximativ 400 Km și care se afla la doar 20 metri de la suprafața pământului. Prezenta catacombelor, pînă la urma nu a fost deloc un obstacol în dezvoltarea urbană a orașului, care astăzi reprezintă un model de dezvoltare urbană, reușind să atragă și turism, și să propulseze intens economia locală și să reprezinte un mediu confortabil pentru locuitorii săi. Apropo, la ei galeriile au apărut la fel în urma exploatării minereurilor de calcar prezente în scoarța terestră.

O: Ce ar trebui să conțină proiectul Mezon, din punct de vedere al ingineriei, ca să fie sigur 100%?

V.Z.:Legea privind calitatea în construcții, numărul 721 din 02.02.1996 reglementează foarte corect și succint ce trebuie să cuprindă în tot parcursul sau orice investiție. Nu trebuie nimic mai mult decât respectarea întocmai a legii respective și atunci am putea fi siguri că locuințele viitorilor locatari, spațiile publice, spațiile de recreere, etc vor fi sigure și vor întruni toate cele mai bune practici pentru a asigura nivelul de confort maxim pentru cei ce vor alege să locuiască in spatiile respective.

O: Mulțumim!