Simion Leviţchi, şef direcţie mărci şi design industrial a AGEPI, în cadrul unui interviu pentru CURENTUL, a vorbit despre necesitatea şi protejarea înregistrării mărcilor, a designului industrial, dar şi a îndicaţiilor geografice.
CURENTUL: Dle Leviţchi, care e situaţia actuală la capitolul protecţia mărcilor? În ce măsură este conştientizată necesitatea înregistrării acestora la AGEPI?
Simion Leviţchi: Dacă discutăm despre situaţia din Republica Moldova în momentul de faţă, cred că, unele cifre ne-ar permite să avem un tablou general. Dintre toate obiectele de proprietate industrială mărcile sunt cele mai solicitate în Republica Moldova. Protecția mărcilor pe teritoriul RM poate fi solicitată prin două proceduri – națională și internațională. Este important că drepturile obținute sunt aceleași. Astfel, în ultimii 3 ani, prin procedura naţională sunt depuse anual aproximativ 2000 de cereri de înregistrare a mărcilor și prin procedura internaţională aproximativ 3000 de cereri. Respectiv, timp de un an la AGEPI se solicită protecţie pentru aproximativ 5000 de mărci. Desigur, această cifră poate să varieze, 5-10% mai mult sau mai puţin, în funcție de mai mulţi factori, atât naţionali, cât şi internaţionali.
Pe parcursul anului 2019 au fost depuse cereri de înregistrare a mărcilor din 84 de țări. Dacă vorbim de domeniile pentru care sunt solicitate mărcile putem menționa că acestea sunt influențate de produsele, serviciile plasate pe piața RM. Solicitanții naționali mai frecvent solicită protecția mărcilor pentru produse din domeniul vitivinicol, alimentar, cosmetic; servicii de import-export, comercializare a produselor, instruire, divertisment. În cazul solicitanților din alte state prevalează mărcile cu referire la diferite aparate și instrumente, produse din domeniul farmaceutic, cosmetic; servicii de import-export, comercializare a produselor, servicii științifice și tehnologice.
Pentru a aduce la cunoştinţă producătorilor, prestatorilor de servicii, altor persoane interesate care este rolul mărcilor şi cum pot fi utilizate pentru dezvoltarea unei afaceri, sunt organizate diverse seminare, elaborate multiple publicaţii. Spre regret, în acest an, organizarea diferitelor evenimente este puţin mai dificilă decât în alţi ani, când se organizau mult mai multe seminare. Acum se încearcă de a organiza diferite activităţi on-line. În acest caz, organizând un webinar, seminar on-line, este mult mai uşor să participe producătorii, persoanele interesate din orice localitate din RM, inclusiv de peste hotare. Astfel, nu este necesară deplasarea la Chişinău sau în altă localitate în care se organizează aceste activităţi.
Un beneficiu care, cred că, ar fi important să-l menţionăm, este că titularul unei mărci prin utilizarea, promovarea ei, în timp face să crească valoarea mărcii. Respectiv, marca devine un bun în sine ce aparține întreprinderii. De asemenea, investind în calitatea produselor, serviciilor pe care le prestează, se ajunge la etapa când consumatorul se ataşează de acest semn şi este mult mai uşor să se lanseze noi produse sub o marcă deja cunoscută. Deoarece este bine cunoscut că noi toți suntem consumatori şi la anumite momente începem a folosi produse de la anumiți producători sau cu anumite mărci.
Pentru a promova domeniul mărcilor unele activități sunt organizate de către AGEPI împreună cu alte instituții.
Recent a avut loc Gala Businessului Moldovenesc în cadrul căreia s-a desfășurat ceremonia de decernare a distincțiilor învingătorilor concursului „Marca comercială a anului”, acesta fiind un concurs anual, organizat în comun de către AGEPI și Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. Scopul acestei competiții a mărcilor este de a evidenția rezultatele obținute atât de întreprinderile mari, cât și de întreprinderile mici și mijlocii. Asemenea evenimente ajută ca mai multe întreprinderi să conștientizeze necesitatea înregistrării mărcilor și importanța lor pentru o afacere de succes.
C.: Comparativ, cum a evoluat procesul de înregistrare a mărcilor de-a lungul anilor, în special în ultima perioadă? Cum susține AGEPI persoanele interesate de înregistrarea mărcilor?
S.L.: Aş spune că ultimii 3 ani cifrele sunt aproximativ la acelaşi nivel – se recepționează aproximativ 5000 de cereri (prin ambele proceduri). O scădere s-a simţit în 2009 când a fost acea criză economică, dar după care în linii mari şi-a revenit acest proces de înregistrare şi protejare a mărcilor. În perioada 2011- 2013 se recepționau aproximativ 5600 de cereri anual.
Dacă vorbim de modul în care sunt susținute persoanele interesate de înregistrarea mărcilor, putem menționa că AGEPI permanent identifică noi modalități pentru a facilita acest proces, pentru a fi cât mai aproape de persoanele interesate. În primul rând, putem menționa că orice persoană va găsi informația necesară pe pagina AGEPI http://agepi.gov.md/ro, accesând rubrica Mărci. La acest compartiment sunt plasate cele mai diferite recomandări, explicații. De asemenea, se acordă consultații gratuite prin cele mai diverse modalități – la oficiu, prin telefon, e-mail.
Se poate de menționat că în momentul de faţă AGEPI a implementat instrumentul ce asigură depunerea on-line a cererilor de înregistrare a obiectelor de proprietate intelectuală (https://e-servicii.agepi.gov.md/ro). Este un instrument foarte util şi este, după părerea mea, tot mai îndrăgit de către utilizatori. Mai mult de 50% de cereri de înregistrare a mărcilor sunt depuse online. Instrumentul este comod, deoarece solicitantul din orice punct, chiar şi din afara ţării, poate să-l utilizeze şi să depună toate documentele on-line şi în acest mod el practic nu se mai deplasează la AGEPI ca să aducă cererea sau la oficiul poştal ca să o trimită prin poştă. În același mod pot fi realizate și achitările on-line.
Separat ași menționa suportul AGEPI pentru persoanele care exportă diverse produse și servicii. Odată cu planificarea exportului de produse sau servicii, este foarte important să se asigure protecţia mărcii în acele ţări în care este planificat exportul. Varianta perfectă ar fi ca să fie depusă cererea de înregistrare înaintea livrării produselor şi nu invers. Cea mai eficientă cale în acest caz este procedura internațională de înregistrare a mărcii. Pentru a acorda asistență la realizarea unor asemenea proceduri, AGEPI a lansat procedura de verificare prealabilă a cererii de înregistrare internațională a mărcii.
Din luna martie 2020 AGEPI oferă acces la serviciul on-line de depunere a cererilor Madrid e-Filing (serviciul de depunere on-line a cererilor pentru înregistrarea internațională a mărcilor).
Dacă un produs se bucură de succes, există şansa ca într-o bună zi cineva să înregistreze marca sub care se vinde acesta şi, ca urmare, producătorul produsului în cauză să fie nevoit fie să-şi schimbe marca, fie să cumpere marca de la persoana care deja a înregistrat-o sau să inițieze acțiuni în instanța de judecată. Din aceste considerente, angajații AGEPI acordă consultații producătorilor, solicitanţilor, oricărei persoane interesate.
C.: În general, procedura de înregistrare a mărcilor este una complicată sau uşoară?
S. L.: Luând în considerare toate serviciile de asistenţă care sunt propuse de către AGEPI, consider că, însăşi procedura de obţinere a protecţiei a unei mărci nu este atât de complicată. Deoarece, ca și procedură, în momentul în care solicitantul a decis că are nevoie de protecţia unei mărci, el trebuie doar să completeze un formular-tip cu informaţia cerută, ceea ce nu este deloc complicat. După cum am menționat, AGEPI acordă consultaţie, asistenţă la această etapă. Formularul completat se transmite la AGEPI – direct la oficiu, prin poștă, e-mail, on-line. Depunerea cererii on-line este o opţiune perfectă, întrucât solicitantul ştie când a expediat cererea (data, ora), primește o confirmare, iar AGEPI deja realizează acţiunile ulterioare. Respectiv, solicitantul nu trebuie să iasă din oficiu sau din casă ca să depună sau să trimită cererea. Din punct de vedere tehnic este o procedură destul de clară, simplă, în acest sens pe pagina AGEPI existând diverse ghiduri privind modul de accesare a acestor servicii. Eu consider că procedura de depunere a documentelor pentru obţinerea protecţiei nu este deloc complicată.
Dacă e să ne referim la durata procedurii de obținere a protecției, desigur că sunt nişte termene, proceduri pentru a echilibra dorinţa solicitantului de a obţine înregistrarea unei mărci (deoarece în acest mod el obţine un drept exclusiv asupra unui semn pe teritoriul Republicii Moldova) și drepturile anterioare ale altor titulari. Astfel, toată procedura de la depunerea cererii până la eliberarea certificatului poate dura 10-12 luni din cauză că aceasta constă din mai multe etape. După primirea cererii și publicarea în Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală (BOPI) timp de 3 luni persoanele terțe ar putea depune opoziții sau observații. De asemenea, după publicarea deciziei de înregistrare timp de o lună pot fi depuse contestații.
Pentru înregistrarea cu succes a unei mărci este important ca solicitantul să utilizeze din plin toate oportunitățile și instrumentele oferite de AGEPI.
C.: Care e situaţia la capitolul design industrial? Se bucură de popularitate înregistrarea drepturilor în acest domeniu?
S.L.: Designul industrial este un alt obiect de proprietate intelectuală care, după părerea noastră, nu este utilizat la maxim de către solicitanţii din RM. Deoarece, dacă ne referim la aspectul exterior al produselor, varianta cea mai bună de a-l proteja şi a obţine drepturi exclusive ar fi designul industrial (în conformitate cu Legea privind protecţia desenelor și modelelor industriale).
Spre exemplu, în RM se manifestă un interes mai mare faţă de protecția diferitor etichete, ambalaje, butelii. Aceasta se explică prin faptul că produsele din diferite domenii de obicei sunt ambalate. Unele întreprinderi, pentru a se evidenţia pe piaţă, îşi elaborează ambalajele sale care să le deosebească de cele ale altor companii. Acelaşi produs poate fi în ambalaj de aceeaşi formă, de exemplu un paralelipiped, dar cu grafică absolut diferită. Atunci această parte grafică poate fi protejată şi prin înregistrarea unui design industrial. În acest mod, producătorul poate fi sigur că va fi unica persoană care va utiliza acest design pe teritoriul RM. Deseori, când se elaborează un produs nou, se elaborează și un ambalaj mai deosebit.
Oportunitățile oferite de protecția designului industrial ar putea prezenta interes pentru diverse categorii de autori, producători din RM – de exemplu pentru acei ce activează în domeniul industriei ușoare, elaborează modele de mobilier. Această oportunitate este importantă nu doar pentru producători. Aspectul exterior al obiectelor elaborate (chiar la etapa când există doar pe hârtie) poate fi protejat pe numele autorului şi, numai după identificarea persoanelor interesate să producă, acesta le-ar putea fi vândut celor din urmă.
Înregistrarea obiectelor elaborate în calitate de design industrial este un instrument în plus pentru promovarea lor, inclusiv prin publicarea lor în BOPI și în baza de date gestionată de AGEPI. De obicei, după înregistrarea primei cereri, autorul/producătorul vine cu următoarele cereri pentru a-și proteja creațiile noi.
În contextul înregistrării designului industrial, este important de menţionat, că pentru întreprinderile mici şi mijlocii sunt prevăzute reduceri considerabile. Din taxa de bază acestea plătesc doar 35%, adică este un sprijin considerabil din partea statului pentru ca întreprinderile mici şi mijlocii să-şi poată proteja mai uşor drepturile de proprietate intelectuală.
Aici aş menţiona şi faptul că, dacă cineva a elaborat mai multe modele (spre exemplu – etichete sau obiecte de vestimentaţie), atunci într-o singură cerere pot fi incluse până la o sută de obiecte din aceeaşi categorie. Este un pas în plus pentru a uşura procesul de protecţie. În acest mod, se poate completa o singură cerere în care pot fi prezentate, de exemplu, 20 de obiecte. În acest caz taxele de protecţie (recalculate la un obiect) sunt mult mai mici. Sunt și cereri care includ 70-100 de modele. Nu înseamnă că toate 100 de modele vor fi lansate în producție. Elaborând 100 sau 50 de modele de diferite obiecte, solicitantul le poate asigura protecția, iar mai târziu, pe parcurs, poate decide care dintre ele ar fi mai optimal să fie lansate pe piaţă.
În cadrul diferitor seminare, publicații încercăm să aducem la cunoştinţa designerilor, reprezentanților întreprinderilor producătoare că pot fi protejate cele mai diverse produse – de la cele mai mici dimensiuni până la obiecte de mari dimensiuni.
Pentru a promova designul industrial ca obiect de proprietate industrială, în cadrul expoziţiei INFOINVENT, organizate de AGEPI, anterior anual, iar în prezent o dată la doi ani, în ultimii ani un compartiment special a fost dedicat acestui domeniu. La finalul competiției se desemnează cele mai reușite lucrări prin decernarea medaliilor de bronz, argint, aur și premiului „Cel mai reuşit design industrial”. Aceasta este o acţiune prin care se evidenţiază rolul designului industrial atât pentru societate, cât pentru autori, producători.
Important este că prin designul industrial ar putea fi asigurată protecţia multor creații umane.
C.: Aţi putea să vă referiţi la evoluţia situaţiei din ultimii ani în ceea ce ţine de designul industrial?
S. L.: Protecția designului industrial, similar cu alte obiecte de proprietate industrială, poate fi asigurată prin două proceduri – națională și internațională. Anual se depun aproximativ 80 de cereri (400-500 de modele) prin procedura națională și 150 de cereri (650-700 de modele) prin procedura internațională. După cum am menționat în cazul designului industrial într-o cerere pot fi incluse până la 100 de modele.
Solicitanţii din RM, de asemenea, pot să utilizeze procedura internațională ca să-şi protejeze obiectele sale în alte state.
C.: Din ce domenii sunt cererile pentru design industrial?
S. L.: Domeniile se deosebesc în funcție de interesele solicitanţilor naţionali şi străini. Solicitanţii naţionali protejează mai mult obiecte de artizanat sau jucării din lemn, etichete, articole de vestimentaţie și, desigur, ambalaje etc. Solicitanţii străini uneori sunt din domenii similare celor din RM, dar sunt şi din alte domenii, cum ar fi ceasurile, ceea ce este caracteristic pentru Elveţia. Companiile producătoare de mașini protejează maşina propriu-zisă ca mijloc de transport şi acelaşi model pe clasa jucăriilor. Astfel producătorii din alte state își asigură drepturile pe teritoriul țării noastre.
C.: Ce perspective vedeţi în acest domeniu în continuare?
S. L.: În acest domeniu, consider că este important să continuăm acţiunile de promovare a informaţiei despre protecţia și valorificarea designului industrial, cât și a altor obiecte de proprietate intelectuală. În RM sunt mai multe întreprinderi ce produc diferite produse, dar foarte puține au ajuns să-şi protejeze anume designul industrial. Uneori, când apar conflicte între concurenți în anumite domenii, producătorii își îndreptă privirea spre proprietatea intelectuală, inclusiv designul industrial. Este vital ca producătorii să înțeleagă care sunt beneficiile obținute în urma înregistrării designului industrial.
Conceptul privind asigurarea protecției designului industrial se promovează și în cadrul instituţiilor de învăţământ cu profil tehnic, unde studiază viitorii designeri. Cu atât mai mult că pentru studenții de la secția de zi, elevi, înregistrarea designului industrial este posibilă fără achitarea taxelor aferente. Aceasta este o facilitate acordată de stat, dar nu observăm ca aceste categorii de persoane să beneficieze de această scutire de taxe. Considerăm că o asemenea prevedere este benefică. De exemplu, studenţii, fiind la etapa când elaborează diferite modele, ar putea să le înregistreze pe numele său, să le includă în tezele de licenţă, de masterat. Este evident că nu toate modelele elaborate ajung în producție. Cunoaștem istorii de succes când autorii au elaborat modele de haine care le-au plasat pe piaţa RM și a altor state. Văzând că se bucură de succes, au depus cerere pentru a obţine protecţie în RM, România sau în alte ţări. Prin utilizarea sistemului de înregistrare internaţională este foarte simplu de a obține protecție pe o arie geografică foarte extinsă, care acoperă state, precum SUA, Japonia.
AGEPI propune solicitanților cele mai optime căi pentru a-şi asigura drepturile în RM și alte state.
C.: În ultimii ani, tot mai des auzim vorbindu-se despre indicaţiile geografice. Care e situaţia la acest capitol?
S. L.: Indicațiile geografice pentru RM reprezintă un domeniu ceva mai nou și mai puțin explorat. În această discuție prin noțiunea de indicație geografică (IG) ne vom referi și la noțiunea denumire de origine (DO). Sunt anumite deosebiri între aceste noțiuni, dar în linii mari ambele au scopul de a arăta că produsele provin dintr-o anumită regiune.
Indicația geografică este denumirea unei regiuni sau a unei localități, a unui loc determinat sau, în cazuri excepționale, a unei țări, care servește la desemnarea unui produs originar din această regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din această țară și care posedă o calitate specifică, reputație sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei origini geografice şi cel puţin una dintre ale cărui etape de producţie se desfăşoară în aria geografică delimitată. După cum observăm, indicațiile geografice sunt utilizate pentru desemnarea unor produse cu anumite caracteristici din anumite regiuni.
Dintre denumirile de origine sau indicațiile geografice mai cunoscute de către mulți cetățeni din RM, am putea menționa Champagne sau Cognac. Acestea sunt niște denumiri de origine franceze care sunt utilizate anume în scopul de a arăta de unde provine produsul. Astfel, noi înțelegem că se face referință la un produs din regiunile respective ale Franței. În ultimul timp, în RM se promovează intens acest domeniu. De ce? Pentru că anume prin indicații geografice pot fi promovate produsele din Republica Moldova.
De exemplu, dacă discutăm despre Brînza de Popeasca, atunci noi înțelegem că ne referim la un produs dint-o anumită regiune. În acest mod se evidențiază relația produs – loc de producere. În RM primele înregistrări au fost din domeniul vitivinicol. O anumită perioadă societatea din țara noastră nu s-a prea orientat spre aceste obiecte de proprietate intelectuală, ulterior, însă, după anul 2008, când a fost adoptată Legea privind protecția indicațiilor geografice, denumirilor de origine și specialităților tradiționale garantate, acțiunile de promovare, înregistrare au devenit mai intense. Anterior protecția denumirilor de origine era reglementată de o lege comună ce reglementa și protecția mărcilor.
Prin adoptarea unei legi separate RM a dorit să evidențieze aceste obiecte de proprietate industrială. După aceasta, prin acțiunile care se realizează atât de AGEPI, cât și de alte instituții ale statului, se dezvoltă sistemul indicațiilor geografice pentru ca producătorii autohtoni să poată beneficia din plin de oportunitățile oferite. Desigur că la acest capitol mai există unele aspecte de rezolvat pentru a asigura bună funcționare a sistemului indicațiilor geografice.
Astăzi deja sunt înregistrate mai multe indicații geografice și denumiri de origine ce se referă la produse din mai multe domenii (după cum am mai menționat, primele au fost din domeniul vitivinicol). Ulterior, au fost înregistrate și o serie de IG și DO pentru alte produse, așa cum ar fi:
– Zăbriceni, pentru plante, fructe uscate pentru infuzii;
– Dulceața din petale de trandafir Călărași;
– Brânză de Măgura;
– Prune deosebite de Lalova;
– Pistil de valea Răutului;
– Agriș de Marinici,
– ș.a.
Pentru a beneficia de acest sistem de protecție este important să fie, în primul rând, produsul cu anumite caracteristici din anumită zonă. De obicei, produsul acesta este undeva legat de zona de producere, factorii naturali sau umani, care determină, de ce un anumit produs are aceste calități. De exemplu, am putea să admitem că un anumit produs agricol crescut la Briceni ar putea să fie deosebit de același produs crescut la Cahul.
Aici, cred că, e important să menționăm că, pe lângă indicațiile geografice, denumirile de origine mai este o categorie anumită – specialități tradiționale garantate. Deja denumirea ne sugerează că se referă la un produs, în primul rând, poate fi un produs alimentar sau diferite băuturi (alcoolice sau nealcoolice). Cuvântul “tradițional” indică că nu este ceva ce s-a elaborat astăzi, dar este un produs transmis dint-o generație în alta. În cazul în care un asemenea produs se dorește să fie recunoscut/protejat pe teritoriul RM, este necesar să se elaboreze un document în care să se descrie care este modul de producere a acestui produs și atunci când consumatorul procură un asemenea produs, el să fie sigur că acesta este unul tradițional și garantat. În momentul de față, după mai multe eforturi, în RM este înregistrată Specialitatea Tradițională Garantată “Prune umplute cu miez de nucă”. Acest desert este binecunoscut și pregătit practic pe tot teritoriul RM. Actualmente aceasta este unica înregistrare a unui asemenea produs, cu toate că, noi cu toții înțelegem că în RM mai sunt multe produse care merită să fie protejate.
În perioada anilor 2016-2018 în cadrul unui proiect finanțat de Comunitatea Europeană a fost realizat un Studiu privind identificarea produselor, băuturilor, bucatelor și obiectelor de meșteșugărit pasibile înregistrării în calitate de Indicații Geografice, Denumiri de Origine și Specialități Tradiționale Garantate în Republica Moldova (http://agepi.gov.md/sites/default/files/2019/08/Studiu_potentiale_IG.pdf).
Ca rezultat al Studiului au fost identificate, descrise detaliat 67 de produse. Evident că sunt încă multe produse de descoperit. Rezultatele ulterior au fost reprezentate pe Harta interactivă a produselor tradiționale din Republica Moldova care poate fi accesată pe pagina AGEPI (http://harta-ig.agepi.gov.md).
Harta interactivă are 2 secțiuni de bază:
· Harta potenţialelor indicații geografice;
· Harta indicațiilor geografice protejate.
Domeniul indicațiilor geografice este doar una din multiplele priorități ale AGEPI. În acest scop se realizează un șir de activități orientate spre:
Ø Promovarea informației referitoare la sistemul indicațiilor geografice;
Ø Acordarea asistenței producătorilor interesați de înregistrarea indicațiilor geografice;
Ø Consolidarea cadrului instituțional;
Ø Consolidarea cadrului legal;
Ø Informarea consumatorilor despre produsele cu indicații geografice.
Pentru ca Sistemul indicațiilor geografice să funcționeze eficient este necesară implicarea activă a instituțiilor statului, a producătorilor și a consumatorilor.
Noi suntem convinși că acest sistem este benefic, absolut necesar pentru o țară cum este RM cu diverse produse agricole, alimentare. Dezvoltarea indicațiilor geografice din RM poate fi susținută de fiecare dintre noi prin consumul produselor respective care au acea origine și calitate garantată.
O parte din producători comercializează produsele sale doar pe piața internă, dar multe companii, în special din domeniul vinicol, sunt orientate spre export.
În baza Acordului de Asociere RM-UE este prevăzută posibilitatea recunoașterii reciproce a indicațiilor geografice. Republica Moldova recunoaște indicațiile geografice din Comunitatea Europeană și, respectiv, Comunitatea Europeană recunoaște indicațiile geografice care sunt protejate în Republica Moldova. Pentru a beneficia de protecția indicațiilor geografice în baza acordului menționat producătorii din Republica Moldova trebuie doar să-și asigure protecția la nivel național. Ulterior, procedura este realizată cu implicarea AGEPI în colaborare cu producătorii. Este important de menționat că această etapă nu implică costuri pentru producătorii din Republica Moldova.
C.: Ce avantaje au cei ce înregistrează indicaţiile geografice?
S. L.: Printre avantaje pot fi menționate:
· obţinerea unui supraprofit în schimbul garanţiei calităţii;
· extinderea piețelor de vânzare;
· valorificarea locului de origine al produsului;
· păstrarea tradiţiilor locale;
· colaborarea producătorilor locali;
· distribuirea echitabilă a veniturilor pe întreg lanţul de producere;
· dezvoltarea ramurilor economice aferente.
Pentru evidențierea produselor protejate prin indicații geografice se utilizează sintagma “Indicație geografică protejată” și se utilizează un simbol special aprobat prin Legea nr. 101 din 12.06.2014 pentru aprobarea simbolurilor naționale asociate indicațiilor geografice protejate, denumirilor de origine protejate și specialităților tradiționale garantate.
Dacă un consumator găsește pe un raft în magazin cinci ambalaje cu produse de același fel și doar unul dintre acestea conține sintagma “Indicație geografică protejată” și/sau simbolul special menționat anterior, atunci aceste semne sunt un argument suplimentar pentru acest consumator să procure anume acel produs, luând în considerare că sistemul indicațiilor geografice prevede un control mai riguros în comparație cu alte produse similare.
C.: Ce tendinţe vedeţi în continuare la capitolul indicaţii geografice?
S.L.: În prezent, în domeniul vitivinicol sunt înregistrate mai multe indicații geografice, dar cu timpul mai mulți producători se vor orienta și la înregistrarea denumirilor de origine.
Sunt convins că după primele înregistrări în diverse domenii (vinuri, produse alcoolice, produse lactate, fructe în stare proaspătă și procesată), promovări ale produselor cu indicații geografice, realizări palpabile în primul rând din punct de vedere financiar, vor veni și alți producători din aceleași ramuri de producere sau alte domenii.
Este important ca fiecare instituție a statului, producătorii să promoveze intens produsele cu indicații geografice pe piața internă și pe piețele externe. Republica Moldova are un potențial mare pentru a beneficia de avantajele sistemului indicațiilor geografice.
C: Vă mulțumim!
Notă: Simbolurile naționale asociate IGP, DOP, STG
(Simbolurile, precum și Regulamentul de utilizare a acestora au fost aprobate prin Legea nr. 101 din 12.06.2014 pentru aprobarea simbolurilor naționale asociate indicațiilor geografice protejate, denumirilor de origine protejate și specialităților tradiționale garantate).
Cristina Tomac