În cadrul unui interviu pentru CURENTUL, directorul Serviciului Vamal, Sergiu Burduja, a vorbit despre activitatea Serviciului Vamal pe durata stării de urgență, dar și după încetarea acesteia, ce dificultăți au întâlnit funcționarii vamali în această perioadă, cum s-a schimbat activitatea SV, dar și despre restricțiile încă active în contextul pandemic.

CURENTUL: Cum a fost pentru Serviciul Vamal activitatea pe durata stării de urgenţă?

Sergiu Burduja: Activitatea Serviciului Vamal nu a fost și nu este deloc ușoară în contextul situației de criză provocată de pandemie. În perioada stării de urgență, ne-am confruntat cu o serie de provocări care trebuiau depășite în regim de urgență pentru a sprijini agenții economici implicați în comerțul internațional. Am avut o imensă responsabilitate față de oameni, atât prin prisma aprovizionării cu produsele de import necesare, cât și din punct de vedere economic, dat fiind faptul că Serviciul Vamal contribuie în proporție de circa 58% la bugetul de stat (anul 2019).

Deși a fost o perioadă complicată pentru fiecare dintre noi, indiferent că vorbim de persoane care dețin funcții cheie în stat, medici, vameși, polițiști, militari sau de simpli cetățeni, este extrem de important să înțelegem că situația încă nu a fost depășită. Funcționarii vamali nu au încetat să fie vigilenți. În continuare insistăm pe protecția individuală a fiecărui angajat vamal și activăm la capacitate sporită pentru a facilita la maximum traficul transfrontalier de mărfuri.

C: Aţi putea să ne oferiţi careva date statistice privind activitatea pe durata stării de urgenţă?

S.B.: În perioada stării de urgență, Serviciul Vamal a acumulat la bugetul de stat circa 3 miliarde de lei.

Pe parcursul celor 60 de zile, declarate stare de urgență în țară, 85 675 autocamioane au traversat frontiera prin punctele de trecere deschise traficului, iar cele mai tranzitate posturi vamale au fost Leușeni, Tudora și Otaci.

Tot în perioada vizată, au fost întocmite 100 de procese-verbale cu privire la contravenție și aplicate amenzi în sumă de peste 541 mii lei.

Între 17 martie și 15 mai 2020, doar operatorii Liniei de informare au răspuns la aproximativ 7 300 solicitări de informații legate de activitatea vamală, prin intermediul Centrului Unic de Apel al Serviciului Vamal: +373 22 78 8888 (24/24).

C: Care au fost cele mai mari dificultăţi întâlnite pe durata stării de urgenţă?

S.B.: Indiscutabil, una dintre cele mai mari dificultăți pentru noi și pentru transportatorii de mărfuri a fost închiderea mai multor posturi vamale la frontiera cu Ucraina și cu România. Nu a fost decizia noastră să sistăm activitatea acestora, cetățenii trebuie să înțeleagă că a fost o măsură importantă pentru gestionarea fluxului de călători la frontieră și prevenirea răspândirii virusului COVID-19.

Mai mult, din cauza măsurilor restrictive impuse de unele state din Europa, transportatorii de mărfuri erau nevoiți să petreacă zile în șir, în incertitudine, la hotarele dintre țări. Am fost, în tot acest timp, în dialog permanent cu autoritățile altor state, dar și cu agenții economici. Deși toate audiențele și ședințele au fost sistate, transportatorii au avut posibilitatea să contacteze Punctul de Informare pentru Comerț Extern al Serviciului Vamal și să obțină consultații din prima sursă cu privire la activitatea vamală.

C: Ce concluzii pot fi făcute şi ce putem considera ca şi lecţii învăţate ca urmare a stării de urgenţă?

S.B.: Cred că cea mai importantă concluzie pe care ar trebui să o facem este faptul că nici un sistem nu e perfect, iar orice situație de criză, întotdeauna, va ieși la iveală deficiențele acestuia. Obligația noastră este să învățăm din aceste situații, să eliminăm mecanismele care nu sunt eficiente, să investim mai mult în oameni, în cunoștințe, să gândim pe termen mediu și lung și să ne reevaluăm prioritățile. Fondul de aur al Serviciului Vamal îl reprezintă oamenii, angajații instituției, care și-au făcut datoria indiferent de riscul la care au fost expuși. Vom continua să îmbunătățim condițiile de muncă ale personalului, să investim în dezvoltarea lor profesională, să creăm un mediu profesional motivant. În acest mod ne propunem să îmbunătățim continuu activitatea noastră, atât pe domeniul de facilitare a comerțului, cât și pe linia prevenii și combaterii fraudelor vamale.

C: Ce s-a schimbat în activitatea Serviciului Vamal după încetarea stării de urgenţă?

S.B.: Chiar dacă a încetat starea de urgență națională la 15 mai curent, cu toții știm că a fost declarată stare de urgență în sănătate publică. Astfel că Serviciul Vamal continuă să activeze într-un regim special și la capacitate sporită. În contextul reluării traficului prin mai multe posturi vamale în ultima perioadă, suntem mobilizați să asigurăm atât funcționalitatea acestora, cât și respectarea tuturor măsurilor de siguranță care se impun în situația actuală.

C: Ce restricţii rămân în vigoare şi în continuare?

S.B.: Dacă vorbim despre trecere mărfurilor peste frontiera vamală, reiterăm că nici o restricție în acest sens nu a fost impusă, nici în perioada stării de urgență națională, nici în perioada stării de urgență în sănătate publică. Activitatea comercială externă a Republicii Moldova nu a fost sistată.

Totuși, în vederea minimizării riscului răspândirii infecției prin Coronavirus de tip nou, au fost luate un șir de măsuri de distanțare socială, valabile și acum, cu privire la sistarea tuturor întrunirilor interne sau externe, ședințelor, seminarelor, audiențelor și a altor activități care implică interacțiunea directă între persoane. Ședințele de lucru se desfășoară acum online. Acest lucru nu împiedică executarea sarcinilor pe care le avem, dimpotrivă, consider că angajații sunt mai eficienți și mai productivi dacă se află în mediul lor. O parte dintre funcționarii vamali lucrează în continuare de la domiciliu. Însă, această măsură vizează doar angajații cu atribuții de serviciu care permit lucrul de acasă. Ca să nu fie afectată activitatea instituției, vameșii, aflați la posturile vamale de la punctele de trecere ale frontierei, activează în prima linie.

C: Când Serviciul Vamal va reveni la activitatea sa normală, care era şi până la starea de urgenţă?

S.B.: Ne dorim cu toții să revenim la normalitatea cu care am fost obișnuiți până la epidemia de COVID-19. Totuși, Serviciul Vamal se supune deciziilor Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică și respectă măsurile recomandate de Ministerul Sănătăți, Muncii și Protecției Sociale. Până când nu va fi depășită situația de criză în sănătate publică, nu cred că putem vorbi despre revenirea la modul obișnuit de organizare a activității. Serviciul Vamal va continua să activeze în același regim de precauție și după finisarea stării de urgență în sănătate.

C: Pe cât de pregătit este Serviciul Vamal pentru un eventual nou val epidemiologic?

S.B.: Nimeni nu-și dorește să se întâmple acest lucru, dar, bineînțeles, am luat în calcul și un asemenea scenariu. Avem capacitățile instituționale necesare de a face față unui eventual nou val epidemiologic, în limitele competențelor. În cazul în care vor apărea situații excepționale, vom implica activ funcționarii vamali, care astăzi muncesc la domiciliu în activitatea vamală din prima linie.

C: Ce obiective are Serviciul Vamal pentru perioada imediat următoare, dar şi pe termen mediu?

S.B.: Ne propunem, în primul rând, să dezvoltăm și să intensificăm relațiile de colaborare cu organismele internaționale, cu autoritățile omoloage ale statelor din regiune, dar și cu autoritățile naționale. Mizăm, în continuare, pe o comunicare și conlucrare strânsă cu agenții economici, astfel încât să identificăm impedimentele cu care se confruntă și să analizăm împreună eventuale soluții. Vom promova în continuare o politică de toleranță zero față de corupție în interiorul instituției și vom înăspri mecanismele de control în acest sens. Nu în ultimul rând, ne propunem să modernizăm atât infrastructura posturilor vamale, cât și cea informațională, cu suportul direct al partenerilor de dezvoltare.

C: Vă mulțumim!

Cristina Pendea