[ X ]
(INTERVIU) Ivan Baltaji, Director de producere la Fabrica de Sticlă din Chişinău: „Noi lucrăm după standardul internațional de management în domeniul securității produselor alimentare ISO 22000”
6 August

Interviu cu directorul de producere din cadrul Fabricii de Sticlă din Chişinău, Ivan Baltaji, pentru www.tribuna.md.

TRIBUNA: Fabrica de Sticlă din Chişinău marchează 51 de ani de la fondare. Cum a evoluat activitatea întreprinderii de-a lungul anilor? Ce schimbări au avut loc?

Ivan Baltaji: Republica Moldova este o țară agrară. În anii 60 țara avea nevoie de produse din sticlă și din acest considerent s-a decis construcția unei fabrici de sticlă în Chișinău.

În 1970 a fost deschis primul atelier de mașini, ulterior, capacitatea acestuia s-a extins și în 1972 a fost deschis și cel de-al doilea atelier. În 1977 a fost dat în exploatare al treilea atelier. În 1982 al patrulea, în care se confecționau produse turnate din sticlă colorată (vaze decorative, vase pentru fructe, salate, dulciuri, suvenire, etc.) care aveau o mare popularitate în societate.

În lipsa profesionalilor locali în domeniu și necesitatea de a instrui personalul, la întreprindere a fost luată decizia de a se construi, a lansa și exploata un cuptor pentru sticlă, o mașină de modelare a sticlei și linii tehnologice de lansare a produselor în atelierul nr. 4.

În 1996 s-au făcut lucrări de reconstrucție a atelierului nr. 2. În timpul lucrărilor s-a construit un cuptor pentru sticlă cu o nouă construcție, care permitea introducerea a unei mase mai mare de sticlă și economisirea resurselor energetice. Au fost instalate mașini de formare a sticlei, moderne la acel timp, secționate cu control electronic, cuptor de recoacere și linie de control a producerii.

În urma crizei economice din 2007 am fost nevoiți să închidem 3 ateliere și am lăsat funcționat doar atelierul nr. 2, care avea tehnică cât de cât modernă.

Baltaji Ivan-4

T. : Dvs., în ce mod administraţi sectorul de producere? Aveţi criterii după care vă conduceţi? Care sunt acestea?

I. B.: Controlul activității de producere se face în corespundere cu regulamentul de producere a obiectelor din sticlă cu aplicarea standardelor de calitate a produselor finite și împachetarea acestora.

T.: Cu ce probleme se confruntă sectorul de producere la Fabrică?

I. B.: Cu problema lipsei cadrelor specializate în producerea obiectelor din sticlă, pe motiv că în țara noastră nu sunt pregătiți în instituțiile de învățământ asemenea specialiști.

T.:  Ce tehnologie de producţie utilizați? Îndepliniţi standardele europene de calitate?

I. B.: Noi lucrăm după standardul internațional de management în domeniul securității produselor alimentare ISO 22000.

Baltaji Ivan-11 Baltaji Ivan-6

T.: De unde este/luaţi materia primă pentru fabricarea sticlei? Se utilizează doar materia primă din nisip (cuarț) sau/şi sticlă reciclată?

I. B.: În procesul de producere se folosește materia primă necesară pentru fierberea masei sticloase cu adaosul a 30% a reversului sticlei. Materia primă este importată din România, Ucraina și Federația Rusă, dar și Republica Moldova.

T.:  În cadrul sectorului de producere, câţi angajaţi sunt? Duceţi lipsă de cadre?

I. B.: La linia de producere lucrează 240 de oameni. Avem locuri vacante pentru profesioniști.

T.: Producători de ambalaje de sticlă sunt mulți, în Ucraina, România, etc., cum faceţi faţă concurenţei?

I. B.: Prin calitatea produselor noastre și minimalizarea greutății produselor din sticlă.

T.: Câte denumiri de produse aveți la momentul de față şi care sunt cele mai solicitate?

I. B.: Avem mai mult de 480 de produse din sticlă. Cele mai solicitate sunt borcanele pentru fructe/legume conservate și sticlele pentru îmbutelierea vinului.

Baltaji Ivan-15

T.: Cum vedeţi viitorul Fabricii de Sticlă din Chişinău, în general, dar şi a secţiei de producere, în particular?

I. B.: Vrem să păstrăm fabrica de sticlă, să o modernizăm, să mărim capacitatea de producere și asortimentul produselor fabricate, dar și crearea a noi locuri de muncă. Produsele din sticlă sunt mereu solicitate pe piața internă (gospodăriile țărănești sau vinării), dar și pe piața externă, pe motiv ecologic și siguranța utilizării acestor produse.

T.: Vă mulţumim!

Cristina Tomac

Inapoi la arhiva noutaților