1. Dle. Briceag, teritoriul Mezon S.A., pentru început, aș vrea să ne vorbiți un pic despre istoria fabricii Mezon și cui, totuși aceasta aparține?

I.B.: Uzina Mezon este o amintire de fapt a ceea ce a fost cândva. Și-a început activitatea în anul 1969 fiind specializată în producerea microschemelor și altor produse similare. Pe atunci, uzina era printre 5 cele mai mari fabrici din Uniunea Sovietică. Mai mult, fabrica și-a adus aportul în cercetările cosmosului, a adâncurilor oceanelor, etc. Atunci era o altă realitate, o altă lume, pe care acum puțini o mai țin minte. Anii au trecut, tehnologiile au avansat, iar Mezon, dintr-o uzină performantă a devenit o clădire aflată în paragină, care nu mai face față noilor realități. E un proces firesc, care s-a întâmplat în multe alte cazuri similare, atât la noi, cât și în afara țării. Proprietarii companiei, care sunt rezidenți ai Uniunii Europene, au convenit să valorifice potențialul nerealizat al terenului pe care se află clădirile vechi ale fostei uzine Mezon. În acest sens, au format o Echipă din specialiști, inclusiv din străinătate, cei mai buni în domeniul atragerii investițiilor și dezvoltării zonei respective. Aceștea au misiunea de identifica soluții pentru valorificarea terenului dat prin dezvoltarea în municipiu a unei zone moderne de tip mixeduse, ce va include componente sociale, de sănătate, comerciale, rezidențiale.

2. Care este situația acum la această uzină? Unele voci se întreabă dacă ar putea să-și reia activitatea…

I.B.: Înțeleg că sunt unele persoane nostalgice după perioadă sovietică, dar realitatea în care trăim este alta, iar clădirea uzinei, cât și terenul din jurul ei este într-o stare deplorabilă. Mai mult, această suprafață nici pe departe nu este valorificată la justa valoare și la potențialul său. Cu siguranță, Chișinăul merită să obțină venituri din asemenea suprafețe aflate în paragină. Dacă o sa analizași ce s-a întâmplat în orașe europene pe teritoriul fostelor uzine, veți vedea că acestea au fost transformate în sectoare care generează venituri și oferă oamenilor condițiile decente de viață. Asta ne dorim și noi să facem. Sunt convins că nici un locuitor al sectorului nu-și dorește o zonă industrială acolo.

3. Dar ce anume doriți să faceți aici?

I.B.: Proiectul planului urbanistic zonal (PUZ), cuprinde teritoriul din perimetrul străzilor Matei Basarab – Florilor – Studenților – Bulevardul Moscova.  Proiectul prevede transformarea unei zone industriale într-una mixtă, care va include funcții rezidențiale cu dotări suplimentare și infrastructură asociată (comerț/oficiu/servicii), precum și funcții educaționale. În plus, teritoriul clinicii abandonate este planificat să fie transformat într-o zonă cu funcție rezidențială. În cadrul complexului rezidențial se propune construirea unei grădinițe combinate cu clase primare pentru 470 de copii, câteva instituții de învățământ, instituții cu profil medical și centre pentru copii la parterul clădirilor de locuit cu o capacitate totală de aproape 220 de locuri. La fel, vor fi asigurate locuri de parcare mai mult decât numărul de apartamente, zone de agrement, IT huburi.

4. Din ce bani va fi realizat acest proiect? Cine e dispus să investească în R. Moldova?

I.B.: Este prematur să vorbim la acest capitol. Urmează să parcurgem tóate căile necesare și legale pentru a porni proiectul și vom anunța atunci detaliile. Pot să vă spun doar că, noi ducem tratative cu fonduri de investiții din UE și SUA, companii internaționale de profil. Ne dorim să atragem investitori puternici străini în țara noastră și ne va reuși, or acest proiect este unul cu adevărat revoluționar pentru R. Moldova.

5. Dar cine va implementa proiectul la nivel local? Totuși e vorba de construcții masive, un prea multe companii locale au așa capacítate…

I.B.: Proiectele ambițioase de talie impresionantă, cum este proiectul pe care ni l-am propus să-l realizăm pe teritoriul fostei uzine Mezon, necesită implicarea a echipelor de înaltă performantă, care au experiență vastă și asigură calitatea înaltă de realizare a obligațiunilor contractuale. Astfel, partenerii comerciali cu care ducem tratative sunt atât local, cât și internaționali. Pot să vă garantez că, cei care vor realiza proiectul vor fi profesioniști în tot sensul cuvântului!

6. Mina Chișinăului trezește întrebări, căci o parte ar fi sub această suprafață…

I.B.: Da, e un subiect la tema căruia se speculează mult. Această mină ocupă aproximativ o treime din terenul destinat construcției complexului rezidențial.  Este o realitate de care un fuge nimeni și nimeni un încearcă să o ascundă. Deja au fost contractați specialiști din Uniunea Europeană care vor face o examinare extrem de minuțioasă. Nici un investitor un ar risca cu așa ceva. Cert este că, în timpurile noastre există soluții pentru orice dilemă și există specialiști care anume cu acest lucru se ocupă. Vom informa publicul pas cu pas la acest capitol. Este o prioritate pentru noi!

7. Ce mesaj aveți pentru locuitorii sectorului Rîșcani care încă un sunt convinși de acest proiect?

I.B.: Acest proiect reprezintă deschiderea căii spre soluționarea tuturor întrebărilor. De aceea, investitorii, care pot face proiecte frumoase și utile, trebuie să aibă undă verde. Nu este normal ca așa suprafețe, cu potențial mare, să stea nevalorificate, când pot fi transformate în spațiu urban modern, cu zone de agrement, terenuri de joacă, locuri pentru plimbări, locații comerciale și sociale. Este timpul ca acest teritoriu să ofere randament maxim, inclusiv în folosul locuitorilor acestui sector, prin inovațiile care vor fi implementate aici! Anume grație acestui proiect vor fi create numeroase locuri de muncă, vor fi asigurate salarii decente, iar locuitorii vor avea acces la infrastructură modernă. Este timpul ca sectorul Rîșcani să devină mai bogat cu o zonă model, inspirată din proiecte europene cum sunt: EUREF-CAMPUS din Berlin,Germania, „Ponte Rome Quartier” din Bolzano, Italia, „Silk District” din Iași, România.