În cadrul unui interviu acordat portalului CURENTUL, Preşedintele Igor Dodon a răspuns la mai multe întrebări legate de primul an de la alegerea sa în funcţie.

C: Dle Preşedinte, azi se împlineşte exact un an de când aţi fost ales în funcţie. Cum se vede respectivul eveniment de la distanţa acestui an?

I.D.: Cel mai important este că acum un an, în premieră după două decenii, cetăţenii şi-au putut alege direct Preşedintele. Această procedură electivă importantă nu a mai fost lăsată pe seama câtorva zeci de deputaţi.

Pentru mine este o mare onoare că am reuşit să câștig încrederea cetățenilor şi să fiu ales direct de cetățeni, ca șef al statului. Acesta nu e doar un motiv de mândrie, ci mai degrabă e o mare responsabilitate, pentru că înțeleg că oamenii au investit în această alegere numeroase speranțe, în primul rând la o viață mai bună.

C: Şi ați reuşit să îndreptăţiţi aceste speranţe?

I.D.: Aprecierile trebuie să le dea în primul rând cetățenii. Ceea ce pot să spun este că acest an cu siguranță nu a fost unul uşor – a fost marcat de multe provocări, blocaje, probleme generate de actuala guvernare democrată, ceea ce a afectat atât situația în ţară, în general, cât și activitatea Preşedinției, în particular.

Dar, să fim obiectivi: Chiar dacă nu ar fi existat aceste probleme şi blocaje, oricum un an nu e suficient pentru a soluționa multitudinea de probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Cu atât mai mult că Președintele nici nu are suficiente prerogative pentru a se implica pe toate planurile. Iar dacă mai luăm în calcul şi faptul că şi la prerogativele existente s-a atentat constant pe durata întregului an, obținem un tablou deplin al stării de lucruri.

C: Ce aveți în vedere?

I.D.: Cu toții am fost martori la limitarea sau chiar anularea unor prerogative ale Președintelui Republicii Moldova care ţineau de Serviciul de Informații şi Securitate, Serviciul Protecție şi Pază de Stat, participarea militarilor noștri la acțiuni peste hotare, numirea în funcție a membrilor Guvernului, intrarea în vigoare a anumitor legi etc.

Contrar logicii de stat, guvernarea nu doar că nu a recurs la lărgirea prerogativelor șefului statului, având în vedere că Președintele deja e ales de popor, ci şi le-a limitat pe cele existente. Însă toate aceste presiuni asupra șefului statului se înscriu perfect în logica geopolitică a patronilor din Occident ai actualei guvernări. Scopul lor e să combată influența mea politică.

Pe tot parcursul anului s-a încercat încorsetarea Președintelui, impunerea anumitor reguli de joc pentru Preşedinție, limitarea în acțiune, excluderea din viața politică şi cea publică etc. Evident, toate acestea nu aveau cum să nu se expună asupra activității șefului statului, dar şi asupra situației din țară în general. Dar, oricum, consider că, indiferent de aceste condiții, totuși, s-au reușit destul de multe lucruri importante.

C: Ca de exemplu?

I.D.: Consider că o realizare importantă în această perioadă este faptul că am reușit restabilirea prestigiului Președinției și a încrederii oamenilor în această instituție importantă în stat. De asemenea, s-a reușit balansarea situației politice din Republica Moldova, Preşedinția devenind acel pol care a echilibrat guvernarea, ce a acaparat cea mai mare parte a puterii în stat.

Apropo, dacă opoziția ar fi urmat îndemnul meu şi am fi făcut front comun împotriva guvernării, am fi reușit mult mai multe în acest sens. Preşedinția e prima redută cucerită în lupta pentru scoaterea statului din captivitate şi de aici trebuie să pornim în continuare. Din păcate, la apelul meu nu a urmat o reacție pe măsură şi astfel am fost lăsați să continuăm lupta de unii singuri. Dar, asta e situația. Facem concluziile de rigoare şi mergem mai departe.

Tot în această perioadă, consider că am reuşit să stopăm numeroase derapaje și legi cu caracter antipopular ale guvernării. Pentru a-şi atinge scopurile, guvernarea a trebuit să inventeze diverse formule dincolo de limita legitimității și chiar dincolo de normele constituționale, developând starea gravă în care se află diferite instituții de stat, aflate în captivitate politică. Toate acestea ne-au permis să facem anumite concluzii şi să înțelegem, foarte clar ce avem de făcut în continuare pentru e reda Republica Moldova cetățenilor. Vă asigur că lucrurile în Moldova se vor schimba foarte mult după alegerile parlamentare.

De asemenea, deși constrânși în acțiuni, am reușit totuși să reanimăm relațiile tradiționale de prietenie și colaborare cu partenerii noștri din Est, am ameliorat situația legată de exporturile în Federația Rusă, am soluționat unele dintre problemele cu care se confruntau cetățenii noștri ce muncesc în Rusia, zeci de mii de moldoveni au redobândit accesul liber pentru a lucra în această țară.

C: Şi sistemul electoral mixt, cu inițiativa căruia ați venit, este o reușită?

I.D.: Cu siguranță! Si acest lucru ar trebui să-l înțeleagă şi cei care vin cu critici în adresa Preşedintelui la tema dată. Eu aș vrea să-i întreb pe aceștia: Ar fi fost mai bine dacă se implementa sistemul uninominal?

Să nu uităm că guvernarea avea această intenție şi, dacă nu apărea proiectul sistemului mixt ca alternativă, cred că ar fi mers anume pe această cale, a uninominalului.

Câte mandate credeți că ar fi obținut în acest caz cei care fac acum atâta zarvă? Unii dintre ei, care în cadrul sistemului mixt vor avea o prezenţă apreciabilă în Parlament, în cazul sistemului uninominal ar fi avut doar câteva mandate. Şi asta în cel mai bun caz.

Nu neg că și pentru mine ar fi fost mai bine ca sistemul electoral să rămână neschimbat, deoarece, în cadrul sistemului proporțional, socialiştii ar fi obținut mult mai ușor o majoritate parlamentară şi astfel eu, în calitate de Preşedinte, aş fi avut un spațiu de acțiune mult mai mare. Dar, a trebuit să alegem din două rele răul cel mai mic. Iar dacă gestionăm corect campania pre-electorală și electorală, s-ar putea ca socialiștii să iasă și cu un avantaj electoral suplimentar.

Din păcate, nu toți înţeleg pasul pe care l-am făcut în cazul sistemului mixt, dar sunt sigur că timpul le va pune pe toate la locurile lor şi lucrurile vor deveni extrem de clare.

C: De ce credeți că nu ați obținut susținerea opoziției pro-europene în acest an în ceea ce ține de lupta cu guvernarea?

I.D.: Cred că multe în acest sens se explică prin urmările campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. Ecoul alegerilor a fost unul extrem de puternic, mai ales că o perioadă destul de lungă după alegeri opoziția pro-europeană a contestat rezultatele. Apropo, anume în acea perioadă opoziția a ratat o mulțime de oportunități, iar pe fundalul confruntării dinte noi şi opoziția pro-europeană, guvernarea și-a făcut mendrele.

Spre exemplu, în acea perioadă a fost învestit în funcție Procurorul General. Dacă opoziția pro-europeană nu ar fi făcut totul pentru a tergiversa învestirea în funcție a Preşedintelui ales al RM, cu siguranță procesul de învestire în funcție a procurorului general ar fi fost blocat.

O altă posibilă explicație pe care o văd eu este că opoziția pro-europeană probabil s-a temut că va fi asociată cu Preşedintele țării și că astfel va avea de pierdut din punct de vedere electoral. Dar, atunci când e vorba de scoaterea statului din captivitate, eu cred că nu trebuie să existe careva temeri, suspiciuni sau interese înguste de partid.

Admit şi gândul că, probabil, opoziția pro-europeană avea în plan careva colaborări cu actuala guvernare şi nu a dorit să-și strice relațiile. Urmărind ultimele evenimente din politica moldovenească, inclusiv cele legate de sincronizarea mesajelor PDM-PDA-PAS privind boicotarea Referendumului de demitere a Primarului capitalei, ajung la concluzia că totul poate fi posibil, inclusiv ceea ce am enunțat ceva mai devreme. Să nu ne pomenim cu actuala opoziție de dreapta făcând AIE-4 cu PDM, după următoarele parlamentare. Știm deja că occidentalii le insuflă insistent această idee. Deci, în asemenea circumstanțe, numai o majoritate socialistă mai poate salva țara de continuarea dezmățului euro-unionist.

C: În acest prim an ce s-a scurs de la alegerile prezidențiale, aţi avut şi un mare rateu – referendumul din 24 septembrie…

I.D.: Rateul nu a fost al meu, ci al guvernării, pentru că blocarea unui procedeu cu o puternică semnificație democratică, cum este referendumul, este cel mai direct indiciu al stării proaste în care se află democrația în Republica Moldova. Guvernarea a transmis un mesaj clar cetățenilor că se teme de ei, nu vrea să le asculte opinia şi, cu atât mai mult, să o ia în calcul. Or, era clar că oamenii vor susține poziţiile enunțate de atâtea ori de Președintele RM şi care se regăseau şi în întrebările pentru referendum.

Dar ceea ce nu au înțeles cei ce au stat în spatele blocării referendumului național este că îşi fac iluzii dacă cred că cetăţeanul poate fi exclus din procesul decizional. Puterea aparține poporului şi, atunci când este lipsit de ea, poporul ştie cum să o ia înapoi, fiindcă voia poporului are mai multe căi de exprimare…

C: Dar asta v-a determinat pe Dvs. şi pe cei din Partidul Socialiștilor să veniți cu ideea trecerii RM la forma prezidențială de guvernare.

I.D.: Referendumul pot spune că a fost doar un impuls în acest sens, ne-a permis să ne conturăm mesajul și strategia pe următoarea perioadă. Forma prezidențială de guvernare e sugerată de starea reală a lucrurilor din țară, care este foarte gravă, dar şi de exemplul altor țări, în care forma de guvernare respectivă şi-a dovedit eficiența.

De la 2000 încoace, de când este în vigoare, forma parlamentară de guvernare şi-a demonstrat ineficienţa. De acest lucru se poate convinge oricine face o analiză sumară a situației pe care o avem în ţară – Moldova este una dintre cele mai corupte țări ale lumii, suntem cel mai sărac stat din Europa, economia e la pământ, instituțiile democratice nu funcționează sau sunt capturate, nimeni nu răspunde de nimic, peste tot e haos şi incertitudine.

E clar că aşa nu se mai poate de continuat. E clar că ceva trebuie de schimbat şi trebuie schimbată însăși forma de guvernare. Analiza pe care am făcut-o noi şi în plan intern, şi în plan extern arată că doar forma prezidențială de guvernare ne poate oferi o șansă de viitor ca stat suveran, ca popor cu propria viziune și identitate.

C: Ce șanse de reușită acordați ideii privind trecerea la forma prezidențială de guvernare?

I.D.: În prezent, are loc procesul de colectare a semnăturilor cetățenilor care susțin această formă de guvernare. Ne propunem să adunăm în jur de un milion şi jumătate de semnături. Aș vrea să văd cum se vor împotrivi cei de la guvernare când le vom pune pe masă aceste semnături! Iar dacă totuși se vor împotrivi, atunci o soluție rămâne şi scrutinul parlamentar de la anul.

Sunt sigur că în urma acestui scrutin la putere vor veni forțe pro-Moldova, care înțeleg foarte bine ce trebuie de făcut pentru dezvoltarea în continuare a ţării, inclusiv conştientizează necesitatea schimbării formei de guvernare.

C: Ce planuri aveți pentru cel de-al doilea an de mandat?

I.D.: Planurile rămân aceleași – lupta pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să aibă o viaţă mai bună. Voi întări elementele statalității și identității moldovenești, voi purta negocieri pentru reîntregirea țării, pentru a încorpora de facto Transnistria, voi oferi sprijin agricultorilor, voi fi mereu printre cetățeni, pentru a le asculta opinia și solicitările.

Voi continua să-mi onorez promisiunile făcute în campania electorală, indiferent de blocajele şi problemele ce-mi vor fi create. Şi sunt sigur că în final voi reuşi, pentru că am mandatul direct, încrederea şi susţinerea cetăţenilor Republicii Moldova.

Și să nu uităm, că în politică nu aduce anul cât aduce ceasul. Și noi vom ști să profităm de orice prilej favorabil, spontan sau bine organizat, pentru a readuce țara și puterea în albia controlului cetățenesc deplin.

Cristina Pendea