Deși Republica Moldova dispune de un cadru legislativ solid, aplicarea sa practică rămâne fragmentară, iar accesul real al persoanelor cu dizabilități la procesele electorale este încă limitat – este concluzia raportului privind accesibilitatea procesului electoral din perspectiva persoanelor cu dizabilități și care a fost prezentat de Alianța INFONET în cadrul conferinței „Alegeri libere și incluzive, precondiție pentru incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități și pentru o democrație funcțională în Republica Moldova”, informează CURENTUL.

Potrivit analizei asociației:

Din 23 de concurenți electorali, doar 11 abordează explicit tema dizabilității;

Niciuna dintre paginile web ale partidelor nu respectă standardele internaționale WCAG de accesibilitate digitală;

Doar 3 posturi TV (TVR Moldova, Moldova 1, ProTV Chișinău) au asigurat interpret mimico-gestual;

Din 55 de sedii de partide verificate în țară, doar 3 au fost accesibile;

Nicio formațiune politică nu are persoane cu dizabilități în structurile de conducere sau o strategie internă de accesibilitate.

Analiza confirmă că, deși legislația națională este aliniată la standardele internaționale, inclusiv Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CRPD), implementarea rămâne inegală. Accesibilitatea este privită în continuare ca o cerință administrativă, nu ca un drept democratic fundamental

„Incluziunea nu este un gest de solidaritate, ci o condiție pentru democrație autentică. O societate democratică se construiește prin participarea tuturor cetățenilor, fără excepție”, au subliniat autorii rapoartelor de monitorizare.

Raportul propune un set de măsuri strategice pentru îmbunătățirea accesibilității proceselor electorale și politice:

• Crearea Fondului Național de Accesibilitate Electorală, destinat amenajării secțiilor de votare, adaptării digitale și formării personalului electoral;
• Aplicarea integrală a Regulamentului CEC nr. 1187/2023 și a Deciziei CCA nr. 61/2024 privind accesibilitatea mediatică;
• Introducerea unei cote de dizabilitate pentru utilizarea subvențiilor publice ale partidelor în scopul adaptării materialelor și platformelor;
• Formarea continuă a jurnaliștilor, funcționarilor electorali și actorilor politici în domeniul comunicării incluzive;
• Dezvoltarea programelor media accesibile – cu subtitrare, interpretare mimico-gestuală și audiodescriere.

E de menționat că, în Republica Moldova trăiesc peste 150.000 de persoane cu dizabilități, adică aproximativ 5% din electoratul țării. Deși există un cadru legal consistent, Legea nr. 60/2012 privind incluziunea socială, Codul Electoral (2022), Decizia CCA nr. 61/2024, analiza arată că diferența între reglementare și realitate rămâne considerabilă. Participarea politică a persoanelor cu dizabilități continuă să fie limitată de bariere fizice, digitale, informaționale și atitudinale, iar reprezentarea acestora în viața publică este aproape inexistentă.