În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, directorul Autorității Aeronautice Civile (AAC), Eugen Coștei a vorbit despre cât de puternic a afectat pandemia domeniul aviației civile, dacă au o comunicare cu operatorii aerieni, care e situația în plan regional și internațional, ce crede despre proiectul de modernizare a Aeroportului Mărculești, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle Director, în prima jumătate a anului curent, pandemia a afectat puternic domeniul aviației civile. În trimestrul trei, care a fost situația? În ce măsură își revine aviația civilă?

E.C.: Sectorul aviației civile, ca și alte ramuri ale economiei naționale, a fost puternic afectat de pandemie, reducând semnificativ traficul de pasageri, mișcările de aeronave și prestarea serviciilor de navigație aeriană.

Partea bună e că măsurile de relaxare operate la nivel național și internațional, fie și destul de prudente, au contribuit la creșterea mobilității pasagerilor și respectiv revigorarea transportului internațional de pasageri pe calea aerului. În cifre, acest lucru se exprimă astfel:

Dacă în trimestrul II au fost transportați 39038 pasageri, în trimestrul III traficul de pasageri constituie 257793 pasageri (de circa 6,5 ori mai mult). Comparativ cu perioada similară a anului 2019 au fost înregistrate diminuări esențiale la realizarea traficului de pasageri în trimestrul II în proporție de -95,1%, iar în trimestrul III de -74,8%.

Pe partea serviciilor de navigație aeriană, dacă în trimestrul II au fost deservite 1619 aeronave, în trimestrul III au fost prestate servicii de navigație aeriană pentru 7970 aeronave (de circa 5 ori mai mult). Comparativ cu perioada similară a anului 2019 a fost înregistrată diminuarea deservirii aeronavelor în trimestrul II în proporție de -88,7%, iar în trimestrul III de -55,1%.

Chiar și în aceste condiții, suntem conștienți de faptul că valul doi al pandemiei în lume va readuce starea de anxietate în ramură, care de altfel este resimțită de toți agenții aeronautici atât sub aspect social, cât și financiar. Ei fiind într-o situație foarte delicată, în primul rând, în raport cu onorarea obligațiunilor financiare față de personal, furnizori și alții, vor resimți cu siguranță repercusiunile acestei crize.

T.: Ce tendințe se prefigurează pentru trimestrul patru, care a început deja?

E.C.: Este dificil să prognozăm cum vor evolua lucrurile, de altfel și prognozele efectuate de instituțiile specializate (Eurostat, Eurocontrol) sunt modificate constant, fapt ce demonstrează că nu poate fi dedusă o formula certă de evoluție, în realitățile de azi, a domeniului transportului aerian. Totodată sperăm că trendul ascendent a traficului de pasageri pe Aeroportul Internațional Chișinău se va menține.

Către finele anului curent se planifică faptul ca traficul de pasageri să atingă cifra de 1,0 mln. Doar ca o comparație, un astfel de trafic a fost realizat în anii 2010-2011.

Dacă este să vorbim despre pronosticurile internaționale, acestea arată o posibilă revenire la nivelul anului 2019 abia către anii 2024-2025, iar, ținând cont de măsurile restrictive de călătorie impuse de majoritatea statelor europene, situația nu se va schimba semnificativ, cel puțin până în primăvara anului 2021.

T.: Aveți comunicare cu operatorii aerieni? Ce spun ei despre situația creată?

E.C.: Suntem în continuă comunicare cu toți agenții aeronautici din ramură inclusiv și cu operatorii aerieni. Constatăm că principala problemă, cu care se confruntă, este componenta financiară. Lipsa lichidităților pune la grea încercare sustenabilitatea financiară a acestora și, în primul rând, relațiile contractuale cu furnizorii și angajați. În vederea susținerii ramurii aviației civile, Autoritatea Aeronautică Civilă a înaintat către Ministerul Economiei și Infrastructurii un set de propuneri pe această dimensiune.

Restricțiile impuse de diferite state în vederea controlului răspândirii COVID-19 afectează volumul serviciilor oferite de operatorii aerieni micșorându-l esențial, care în consecință duce la diminuarea veniturilor, în special în sezonul de iarna, unde se integrează o cerere scăzută. Totodată, companiile aeriene sunt forțate să suspende zborurile, fiind în obligativitate financiară față de pasageri și deseori apar tensiuni pe această filieră. Pentru a reglementa, fie și provizoriu, situația zborurilor anulate și a proteja interesele pasagerului, pe de o parte, dar și a companiilor aeriene, Autoritatea Aeronautică Civilă a intervenit prin stabilirea unor reguli de acordare și utilizare a voucherelor. Ne dorim ca măsurile acestea să aducă claritate în relația pasager-operator aerian. Totodată, am propus amendarea unor acte normative pentru a clarifica noțiunea de „voucher” cu ulterioara utilizare a acestuia ca instrument de garantare a călătoriei pe cale aeriană.

T.: Care e situația în plan regional și internațional?

E.C.: Într-adevăr branșa aviaţiei civile a fost afectată semnificativ de SARS-CoV-2(2019-nCoV) și conform statisticii internaţionale specializate, am să dau doar unele cifre:

Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) a statuat că veniturile companiilor aeriene rezultate din zborurile comerciale au înregistrat o scădere de aprox. 55% față de anul precedent, pierderile fiind estimate în mărime de 419 miliarde de dolari SUA.

Potrivit Consiliului Internațional al Aeroporturilor din Europa (ACI Europe) veniturile aeroporturilor s-au diminuat cu 69% față de cifrele anului 2019, iar traficul de pasageri a pierdut 1.7 miliarde de persoane în timp ce cele mai mari 20 de aeroporturi europene au acumulat datorii de 16 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproape 60% din venituri, în comparație cu anii precedenți.

Potrivit Organizației Europene pentru Siguranța Navigației Aeriene (EUROCONTROL) pierderile sumare pentru sectorul aeronautic din regiunea Europei au ajuns la 140 miliarde de EURO. Anul 2020 a avut cu 6 milioane mai puține zboruri în Europa în comparație cu anul 2019, ceea ce reprezintă. cu aproximativ 58% mai puține zboruri în fiecare zi a anului 2020.

De menționat că, piața europeană de transport aerian rămâne printre cele mai afectate din toate regiunile și se înclină din nou din cauza valului doi al pandemiei: piața Chinei a scăzut cu aproximativ 10%, SUA – cu 48%, Orientul Mijlociu – cu 56%.

T.: Când credeți că e real să se revină la discuții despre noi proiecte în aviația civilă?

E.C.: Discuțiile aferente asupra unor eventuale proiecte nu au fost stopate doar a fost atestată o pauză dat fiind pandemia. Aici este de menționat că Autoritatea Aeronautică Civilă, în calitate de organ de certificare, control și supraveghere continuă în ramură este dispusă să ofere suportul necesar în contextul analizei unor eventuale beneficii operaționale de la implementarea proiectelor în domeniul aviației civile.

T.: Ce proiecte le considerați de perspectivă în domeniul pe care îl gestionați?

E.C.: Aș vrea să reiterez că dezvoltarea aviației civile nu a stagnat niciodată, ba chiar a evoluat foarte mult, pentru că numai prin abordarea corectă a provocărilor, aviația se poate dezvolta și atinge noi maxime.

Acest lucru se datorează implementării masive a ultimilor inovații în domeniului tehnologiilor informaționale, constructoare de mașini, marketing, a sistemelor de aeronave fără pilot, etc. modul în care acestea continuă să se dezvolte și cadrul regulatoriu existent pe plan regional și internațional.

De fapt, aviația civilă poate fi considerată o oglindă a inovațiilor implementate în viața de zi cu zi.

Sigur, sunt proiecte care ar ridica la un alt nivel activitățile în domeniul aviației și anume:

Utilizarea pe larg a sistemelor de aeronave fără pilot;

Pregătirea inițială și continuă a personalului tehnic în domeniul aviației civile, proiect ce se impune ca rezultat al lipsei personalului calificat pe piața de muncă autohtonă;

Proiecte de dezvoltare a aviației generale, care vor impulsiona regenerarea aviației comerciale în țară.

T.: Ce credeți despre proiectul de modernizare a Aeroportului Mărculești la care se referă Președintele Dodon în programul său electoral. E realist acest proiect?

E.C.: Am avut câteva întrevederi până la pandemie, cât și recent cu potențiali investitori, care ar fi dispuși să facă investițiile necesare pentru dezvoltarea acestui aeroport. Atenția asupra acestui obiectiv de stat, din partea businessului internațional confirmă ideea unui interes vădit în acest proiect. Subiectul discuției cu aceștia se axează pe intenția de a dezvolta un hub de mărfuri suplimentat cu suport logistic în Europa de Est, având ca punct forte amplasarea geografică avantajoasă a Republicii Moldova. De asemenea, se analizează crearea unui centru tehnic, unde va fi realizată deservirea complexă a aeronavelor și componentelor acestora. În opinia mea, proiectul poate fi realizat într-un format de parteneriat public-privat, pentru care este necesară o colaborare intensă dintre instituțiile abilitate de stat și investitorii.

T.: Vă mulțumim.

Cristina Pendea