Doctorul habilitat în drept, conferenţiar universitar, Teodor Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova ne-a vorbit în cadrul unui interviu acordat pentru CURENTUL despre activitatea sa, ce trebuie de făcut ca reformele din jurisprudență să dea roade pe termen lung în Republica Moldova, dar și și-a construit cariera.

C.: Domnul Teodor, aveți o experiență bogată în domeniul dreptului. Cum ați ajuns în acest domeniu? Puteam afirma că jurisprudența e pasiunea Dvs.?

T.C.: De mic visam să devin procuror, deoarece provin dintr-o familie socialmente vulnerabilă și cu nedreptățile m-am întâlnit mai totdeauna. Doream cu orice preț ca prin intermediul funcției pe care o voi deține să pot ajuta persoanele cărora drepturile le-au fost lezate, de aceea m-am și străduit să învăț bine la școală. Prin clasa a 7-a am avut norocul să fiu trimis la ARTEC, o tabăra internațională unde plecau cei mai buni elevi, atât în domeniul sportului, cât și în domeniul învățăturii. Când m-am întors acasă, știam că pot mai mult, astfel am absolvit școala cu medalie, ceea ce m-a ajutat să îmi realizez visul. Am studiat la Facultatea de Educație Fizică și Sport, Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, dar am înțeles că nu este ceea ce am dorit, așa că am devenit student la Facultatea de Drept la Universitatea de Stat din Republica Moldova. Mă mândresc că am reușit, căci în acel an a fost cel mai mare concurs, iar eu am obținut la examen nota maximă, fiind primul pe listă.

C. Sunteți expert și ați predat dreptul constituțional. Trebuie sau nu revizuită constituția R. Moldova. Dacă da, la ce capitole?

T.C.: Constituția nu este o lege statică, nu este o icoană la care trebuie să ne închinăm, dar este o lege care permanent suferă anumite modificări datorită evoluției societății în care noi trăim. Constituția este modificată datorită unor evenimente ce se produc în societate, legate de evenimente ale constituționalismului, cum ar fi separația puterilor în stat, raportul dintre guvernați, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, îndatoririle lor. În felul acesta Constituția ca Lege fundamentală este acel act care reglementează cum noi restaurăm puterea în stat, cum această putere în stat se exercită și cum se menține și dacă noi vedem că în procesul activității societății, această lege nu reglementează totalmente instaurarea, exercitarea și menținerea puterii în stat, eu cred că merită ca unele articole din Constituția R. Moldova să fie modificate. O analiză din 2009 la conținutul Constituției RM denotă că aproximativ 60 de articole din Constituție sunt nefuncționale, nu mai corespund realităților țării. De exemplu, art. 2 din Constituție spune că „Suveranitatea națională aparține poporului RM”. Aici apare întrebarea cui aparține puterea națiunii care a format acest stat sau aparține poporului care a format acest stat din care fac parte toți cetățenii RM, indiferent de naționalitatea sau grupul etnic din care face parte. La fel am ajuns la concluzia că art. 41 din Constituție trebuie să fie revizuit deoarece se menționează că au dreptul de inițiative cu privire la modificarea Constituției cel puțin 2 sute de mii de cetățeni, însă în următorul alineat se menționează că acești 2 sute de mii de cetățeni trebuie să provină din jumătate din unitățile administrativ-teritorială de ordinul 2, adică din jumătate de raioane. Noi avem 36 de raioane jumătate înseamnă 18. La fel se menționează că, din fiecare raion trebuie să se acumuleze cel puțin 2 mii de semnături, ceea ce înseamnă că noi nu trebuie să acumulăm 2 sute de mii, dar cel puțin 360 de mii.

Acest articol a dat bătăi de cap, atunci când Platforma „DA” a dorit să inițieze un referendum la modificare Constituției, însă Comisia Electoral Centrală a menționat că formațiunea nu a respectat una din condiții, adică nu a acumulat aceste semnături din jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi. De asemenea, Constituția trebuie să fie modificată în sensul alegerii Președintelui țării. După ce renumita hotărâre a Curții Constituționale a readus dreptul poporului de a alege direct Președintele, vedem că unele articole nu prea corespund realității și vedem acest „Ping Pong” dintre Președinție, Parlament și Executiv referitor la guvernarea RM. La fel, trebuie modificate articolele ce vizează inițiativele Președintelui cu privire la instituirea sau dizolvarea Parlamentului, referitor la unele atribuții legate de politica externă, cum ar fi rechemare din funcție sau numirea anumitor miniștri. Toate aceste articole duc la aceea că Constituția RM să nu fie funcțională.

C.: Sunteți membru al CSM. Ce vă oferă această funcție?

T.C.: Personal, când pledat pentru această funcție mi-am dorit să reformez sistemul judecătoresc din RM, prin faptul că acei judecători care au apărut în presă că nu sunt integri, că sunt corupți, că nu fac față justiției, că nu sunt profesioniști în domeniu, că nu adoptă hotărâri calitative, bine modificate să fie eliberați din funcția de judecător. Am intentat mai multe proceduri de disciplinare asupra judecătorilor din RM, în rezultatul cărora au fost eliberați mai mulți din funcții. Renumitul caz al doamnei Vasilievici, Judecătoria Chișinău, sediul Centru. I-am intentat procedură disciplinară personal și am demonstrat că a încălcat imperativ legea și ca rezultat am convins colegii disciplinar să aplice sancțiunea eliberării din funcție. Ulterior, această sancțiune a fost menținută și de către Consiliul Superior al Magistraturii și ca rezultat doamna Vasilievici a plecat din sistemul judecătoresc prin sancțiunea adoptată de către CSM. La fel, renumitul caz al doamnei Andronic. A fost una din persoanele care spuneam că pedeapsa pe care au aplicat-o disciplinar , precum este mustrarea, este prea blândă în raport cu acele consecințe care au produs hotărârile doamnei Andronic, legate de asigurarea internațională Auto, Cartea Verde, deoarece țara noastră a fost supusă riscului de a fi suspendată, să ni se înceteze dreptul de a fi membru al acestei instituții internaționale. În felul acesta, fiind în postură de membru al CSM, sunt de părerea că am adus plus valoare în sensul de a curăța sistemul de acei judecători care sunt mai puțin integri.

C. Practic, prin mâinile dvs., trec toți judecătorii din R. Moldova dvs., personal ce credeți despre corupția din domeniu?

T.C.: Corupția în sistemul judecătoresc există și cel mai straniu este că va continua să fie. Din păcate, de multe ori cetățenii din RM, dar și persoanele străine și cele fără cetățenie, vor să-și rezolve problemele pe cale mai puțin legală, oferind mită unor judecători. Însă noi, membrii CSM, ca organ de autoconducere a acestui sistem trebuie să-i identificăm. Considerăm că, doi actori principali aici sunt responsabilitatea de-ai identifica pe de o parte, iar CSM cunoaște foarte bune ce prezintă fiecare judecător, iar pe de altă parte, procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție trebuie să demonstreze că acei judecători sunt corupți și, ulterior, să fie deferiți justiției și să fie condamnați. Cunoașteți cazurile și arestările care s-au produs în anul 2016, anterior astfel de cazuri nu se întâmplau. Peste 7 cazuri avem când judecătorii au fost condamnați pentru acte de corupție, pentru adoptarea unor încheieri vădit ilegale, ceea ce înseamnă că lucrurile în acest domeniu se mișcă. Foarte mult contează cum se va poziționa, în raport cu judecătorii, Autoritatea Națională de Integritate, acea care are menirea să verifice proprietățile judecătorilor, veniturile judecătorilor, conflictele de interese, restricțiile și dacă ANI va face o analiză a dezechilibrului care există între declarațiile depuse anterior de judecători cu privire la venituri și conflicte de interese cum ar fi cele din 2010, 2011… 2017 și astfel vor vedea dacă există o nejustificare în proprietățile pe care le are judecătorul și veniturile pe care le-a obținut cât se află în funcție. Atunci ANI trebuie să aibă dreptul să se adreseze Instanței de Judecată că aceste proprietăți să fie confiscate în interesul statului, precum că a avut loc o îmbogățire nejustificată. Foarte mult contează dacă se va respecta în tocmai Codul de etică și conduită profesională a judecătorului care a fost adoptat în 2015 la 11 septembrie, unde sunt scrise principiile după care ar trebui să se ghideze judecătorul la capitolul independență, imparțialitatea, obiectivitatea, transparența sa, toate acestea dacă vor fi implementate s-ar putea să excludem încetul cu încetul corupția din sistem.

C.: De ce reformele din domeniu nu dau rezultate scontate?

T.C.: Pentru că acel pachet de lege cu privire la integritate, care a dus la modificare Codului Penal prin care judecătorilor nu li se cere acordul CSM pentru a fi trași la răspundere pe cazurile de corupție, pe spălare de bani, toate acestea la prima vedere nu dau rezultate fiindcă nu avem încă mecanismul administrativ cât și practic de implementare a lor în viață. Ele vor duce la rezultate în timpul cel mai apropiat, când autoritățile administrative în baza legii vor întreprinde acțiuni de a da în vileag acțiunile lor de corupție și dacă vor fi primele pedepse eu sunt de părere că rezultatele vor începe să dea roade. Dar ce rezultate noi așteptăm? Readucerea încrederii societății în judecători, adică acei judecători care în prezent sunt în sistem să devină credibili în sensul că sunt independenți, obiectivi, imparțiali și atunci când avem o problemă, să fim convinși că hotărâre este justă, obiectivă, să nu punem la îndoială că acei judecători sunt corupți și că au adoptat o hotărâre tendențioasă sau în favoare celui care a plătit.

C.: Influențează politicul activitatea judecătorilor din Republica Moldova? Puteți să ne spuneți exemple concrete?

T.C.: Direct, politicul nu influențează activitatea judecătorilor din RM. Deoarece puterea judecătorească este separată de puterea executivă, legislativă. Însă de multe ori politicienii învinovățesc de toate neregulile care se întâmplă în societate pe judecători, neavând probe în acest domeniu. În realitate, neavând nici o probă precum că acei judecători nu au adoptat o sentință neobiectiv, echidistant și imparțial. Însă vorbeam că, direct ei nu pot influența activitatea judecătorilor, doar în cazul când judecătorii Curții Supreme de Justiție sunt numiți de către Parlament, la fel Președintele CSJ este numit de către Parlament, vicepreședinții la fel, dar Curtea Supremă de Justiție este instanța care garantează și este responsabilă de actul final de prestarea a serviciilor legate de justiția din RM. De aceea, eu pledez ca politicul să fie exclus din domeniul procedurii de numire și eliberare din funcție, ca toți judecătorii să fie numiți și eliberați din funcție pe aceiași procedură ca și ceilalți judecători, adică judecătorul statului de fond sau Curtea de Apel.

C. Ați candidat recent la funcția de șef al Consiliului Autorităților Naționale de Integrare din RM, veți pleca de la CSM, dacă veți fi ales în fruntea ANI?

T.C.: Orice concurs care merită abnegație și dăruire de sine și te determină să-ți demonstrezi cunoștințele în domeniu, duce la aceea ca în rezultat să fie selectate persoane dintre cele mai bune. De aceea, dacă acest concurs se va finaliza cu alegerea mea în calitate de Președinte al ANI eu voi pleca din funcția de membru al CSM cu capul sus, fiindcă va însemna o continuitate a lucrurilor pe care le-am făcut aici în CSM. Deoarece în postura de Președinte al ANI voi avea toate pârghiile ca să verific aceste activități ale procurorilor, judecătorilor, deputaților, miniștrilor curajul să-mi asum responsabilitățile și, ulterior, acele iregularități pe care le voi depista să le prezint societății, iar persoanelor care nu sunt integre în exercitarea funcției să fie identificate și să fie deferite justiției pentru a fi trase la răspundere după cum prevede legea. Da, eu voi pleca din cadrul CSM pentru a implementa în viață crezul meu și anume de a face ca funcția publică să fie exercitată cu integritate începând cu Președintele statului și finalizând cu cel mai mic funcționar din cadrul administrației publice locale sau cu consilierii, primarii.

C.: Dle. Cârnaț care sunt trei sfaturi pe care le dați studenților dvs.?

T.C.: Primul sfat: întotdeauna să tindeți spre ceva mai mare, al doilea sfat – nu există nimic imposibil dacă dvs., vă puneți un anumit scop, dacă veți lucra în fiecare zi asupra profesionalismului dvs., în domeniu jurisprudenței veți deveni cel mai bun în acest domeniu, fiindcă jurisprudența este de așa natură că dacă azi ești bun, dar nu continui să te perfecționezi mâine rămâi codaș. Al treilea sfat – să nu uitați de faptul că dvs. veți lucra cu oamenii, de aceea respectați-le drepturile și libertățile cu cei care lucrați, cu cei care te înconjoară și ca rezultat societatea te va aprecia.

C.: Ce nu cunoaște lumea despre Teodor Cârnaț?

T.C.: Eu nu am conturi pe facebook, pe rețelele de socializare. Familia mea care este foarte voluminoasă, am șapte copii cu care mă mândresc, este alături de mine la bine și la rău. Mai cred că lumea nu cunoaște cât de mult îmi iubesc soția.

Anastasia Borta