Ana Guțu, Secretar de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României a oferit un interviu pentru Curentul.md, în care a vorbit despre misiunea asumată în calitate de Secretar de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României, proiecte, activități, dar și care este relația la moment cu Partidul Unității Naționale.
CURENTUL: Deja de o lună activați în calitate de Secretar de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României. Cum v-ați acomodat cu viața de la București și noua funcție?
Ana Guțu: Crearea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) în Guvernul României a constituit un pas important spre apropierea politică, economică, socială a celor două state românești. Fostul Minister al Românilor de Pretutindeni a fost reorganizat în două departamente – DRRM și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP). Propunerea de a ocupa funcția de Secretar de stat a venit din partea președintelui Traian Băsescu, europarlamentar și Eugen Tomac, europarlamentar, președintele Partidului Mișcarea Populară din România. Mă onorează această nouă responsabilitate, care presupune organizarea de la zero a unei noi instituții, cu toate atributele necesare: echipă, doctrină, norme, etc.. Nu am avut probleme cu acomodarea la București, deoarece vin de acasă – acasă.
C: Care este misiunea și prioritățile Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova în Guvernul României?
A.G.: La 17 februarie a fost publicată în Monitorul Oficial al României Hotărârea de Guvern Nr.123 care reglementează crearea DRRM. La moment am elaborat organigrama, timp de 30 de zile vom constitui echipa, vom elabora regulamentele de funcționare, vom lansa site-ul care va conține informația necesară pentru aplicare la finanțare pe proiecte. Prioritățile DRRM țin realizarea politicii statului român vizând consolidarea comunității de limbă, cultură, religie, spiritualitate și istorie care stă la baza relației României cu Republica Moldova. Dincolo de proiectele culturale, DRRM va întruni de două ori pe an Comitetul interministerial, din care vor face parte secretarii de stat de la toate ministerele din Guvernul României, care gestionează proiectele de colaborare cu Republica Moldova. DRRM va monitoriza toate proiectele finanțate de România pe teritoriul Republicii Moldova și le va promova prin intermediul instituțiilor media, administrația publică locală, asociații culturale, universități, școli, licee, asociații culturale etc. În calitate de Secretar de stat al DRRM voi întreprinde diligențele necesare pentru a amenda legislația cu privire la dobândirea cetățeniei române în sensul fluidizării procesului, voi contribui la crearea spațiului comunicațional românesc comun între Republica Moldova și România, voi facilita punerea în aplicare a proiectelor de cooperare descentralizată în beneficiul comunităților din Republica Moldova.
C:Ce proiecte urmează să fie inițiate pe plan cultural, academic și social între România și Republica Moldova în viitorul apropiat?
A.G.: Proiectele culturale, educaționale, de cooperare descentralizată, infrastructurale, comunicaționale – toate sunt binevenite, și consider că toți aplicanții din Republica Moldova trebuie să dea dovadă de activism și creativitate. Acum nu pot dezvălui ideile, pe care deja încerc să le pun în aplicare, deoarece procesele de discuții cu factori de decizie abia au demarat. Sper să ajungem la final cu proiecte interesante, de impact, pentru a fortifica prezența și rolul României în Republica Moldova.
C: Cum va influența activitatea Departamentului nou creat relația dintre cele două maluri ale Prutului?
A.G.: Deocamdată comunicarea mea se reduce la discuții cu responsabili instituționali, aleși locali, mai puțin cu responsabili din administrația publică centrală a Republicii Moldova, din cauza reticenței de care dă aceasta dovadă vizavi de România. Până în prezent niciun oficial al Republicii Moldova nu a reacționat în niciun mod la crearea DRRM. Relația dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului este foarte bună, guvernele din Republica Moldova vin și se duc, dar, oricare ar fi culoarea acestora, ele nu pot opri apropierea celor două state românești. La frați nu se pun hotare.
C: Guvernul din România a contribuit la dezvoltarea social-culturală a Republicii Moldova prin diverse proiecte. Cât de deschise sunt autoritățile române să continue proiectele demarate sau să inițieze altele noi?
A.G.: Există o deschidere totală a României față de Republica Moldova, cu siguranță, proiectele de impact vor cunoaște continuitate, există loc și pentru proiecte noi, vom aprecia caracterul novator al proiectelor, racordat la modernitatea tehnologiilor informaționale.
C: Ce fonduri sunt alocate în acest an pentru țara noastră? După ce criterii sunt selectați beneficiarii?
A.G.: DRRM nu are buget propriu, funcționarea DRRM este gestionată administrativ de Secretariatul General al Guvernului. În calitatea mea de Secretar de stat voi pleda pentru finanțarea proiectelor, care vor trece filtrul selecției, acestea necesitând să fie proiecte de impact, de dorit în co-parteneriate, să poată fi dezvoltate ulterior, adică să demonstreze durabilitatea, să contribuie plenar la promovarea identității, culturii, istoriei românești, limbii române, nu doar în instituțiile educaționale, ci și la nivel social.
C: Care este durata mandatului Dvs. și ce veți face în acest an cu activitatea politică, partinică din Republica Moldova?
A.G.: Mandatul meu este unul politic. Am fost numită în funcție de Prim-ministrul României Ludovic Orban. Actualmente competiția politică pe scena românească este în toi, se apropie alegerile locale, posibil, alegerile parlamentare anticipate. Între timp DRRM trebuie să se organizeze și să-și înceapă activitatea. Pe perioada mandatului de Secretar de stat al DRRM mi-am suspendat activitatea în PUN. Oricare ar fi durata acestui mandat, sper să reușesc să lansez DRRM, dinamica și succesul acestui departament va determina transformarea lui, într-un viitor previzibil, în Ministerul Unirii.
C: Vă mulțumim!
Mihaela Grosu