Acum patru ani, odată cu semnarea Acordului de Asociere și instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, Republica Moldova s-a angajat într-un proces de restructurare economică fără precedent, iar unul dintre domeniile de intervenție prioritare a fost agricultura.

Cu excepția mierii de albine, la etapa semnării Acordului de Asociere, producătorii autohtoni nu exportau produse agricole în UE din cauza a patru factori principali:

Taxele vamale la intrarea pe piața europeană;

Incompatibilitatea reglementărilor naționale cu cele europene, în particular, cele legate de măsurile sanitare și fitosanitare;

Tehnologia de producție învechită, lipsa infrastructurii de păstrare și procesare, lipsa infrastructurii de calitate;

Lipsa resurselor financiare necesare pentru a investi în modernizarea infrastructurii de calitate.

Astfel că Acordul de Asociere a contribuit la înlăturarea constrângerilor menționate prin:

Eliminarea barierelor tarifare pentru 91% din produsele autohtone, ceea ce a dus la economisirea a peste 11.2 milioane de Euro anual pentru agricultori;

Armonizarea legislației privind măsurile sanitare și fitosanitare și bunăstarea animalelor – circa 50% din totalul angajamentelor din DCFTA pentru agricultură se referă la măsurile fitosanitare;

Crearea stimulentelor pentru modernizarea sectorului agricol prin sporirea accesului la finanțare, educare și promovare a principiului de asociere a producătorilor agricoli, inclusiv prin facilitarea investițiilor în infrastructura de calitate.