Interviu cu Ion Gîlcă, expert, om de afaceri

O: Domnule Gîlcă, mai bine de trei decenii în urmă, Republica Moldova a abandonat sistemul economiei planificate, anunţând că trece la economia de piață. Putem spune acum că avem o economie de piață în adevăratul sens al cuvântului?

I.G.: De facto, Republica Moldova a finalizat îndelungata tranziție şi acum oficial noi avem economie de piață. Însă, economia noastră este una slab dezvoltată, este supusă unor amenințări permanente şi cel mai grav este că se atestă tendințe deloc îmbucurătoare, care pot agrava şi mai mult situația în continuare. În ultimele mai bine de trei decenii, noi am reorientat economia, dar, din păcate, nu s-a reușit transformarea acesteia în una puternică, care, la rândul său, facă şi statul mai puternic.

O: Care au fost cele mai mari piedici în anii de independență din punctul de vedere al dezvoltării economice?

I.G.: În egală măsură, eu aș vorbi şi de piedici, dar şi de greșeli. Părerea mea personală este că, cea mai mare greșeală s-a comis la începuturi – procesul de deetatizare a fost unul haotic, fără un control strict din partea statului, s-au comis multe abuzuri, delapidări etc. Aceasta a ruinat o parte din potențialul economic al Republicii Moldova şi nu a permis valorificarea acestuia la nivelul cuvenit. Accentuez: deetatizarea a fost și rămâne un proces important inevitabil, dar necesită un control mult mai strict din partea statului.

O altă greşeală a fost păstrarea aproape intactă timp de circa două decenii a orientării economiei noastre, în special a exporturilor  – preponderent spre est. De aici au derivat o mulțime de probleme, în special faptul că nu s-a atras atenția cuvenită standardelor de calitate, întrucât piețele penetrate exportatorii din Republica Moldova, solicitările în acest sens erau mici. Astfel, a fost afectată serios capacitatea de concurență a producătorilor noștri, lucru care a generat probleme şi ulterior, atunci când o parte din economie s-a reorientat spre vest.

Apoi, să nu uităm şi de crizele economice care au lovit puternic fragila noastră economie – începând cu criza regională din 1998 şi terminând cu criza din 2008-2009. Ca să nu mai vorbim de criza provocată de pandemia de COVID-19. Prea frecvente şi prea dure au fost aceste crize şi ele nu aveau cum să nu-şi spună cuvântul.

Desigur, au fost şi alte piedici/greșeli, dar cele trei menționate de mine au cea mai mare relevanță în contextul întrebării dvs.

O: Cu ce provocări se confruntă în prezent economia naţională, mediul de afaceri?

I.G.: O mare problemă este că avem în continuare o economie axată preponderent pe consum. Şi consumul ţine mai mult de mărfuri şi produse importate. Un moment relativ bun este că, cu cât mai mare e consumul, cu atât cresc importurile, se achită mai multe drepturi de import, avem un volum oarecare de defalcări la buget din contul impozitelor aferente activităţii de întreprinzător etc. Însă, în momentul când consumul se va reduce şi avem semnale clare că acest lucru se poate întâmpla în orice moment, ne vom confrunta cu un efect negativ și periculos. În ultimele decenii, consumul în Moldova a fost menținut în special pe seama remitențelor, pe acei bani transferați acasă de către conaționalii noștri de peste hotare. Dar, pe timp de criză în țările unde muncesc şi locuiesc compact conaționalii noștri, aceste remitențe scad. Va veni o zi când ponderea remitențelor va fi extrem de mică şi nesemnificativă din punct de vedere al susținerii consumului.

Din alt punct de vedere, atestăm o scădere a consumului, odată cu sporirea exodului populației. Republica Moldova are cel mai avansat ritm de depopulare din Europa – în ultimele trei decenii noi am pierdut practic o treime din populație. Doar în ultimii ani, din Moldova au plecat pentru totdeauna peste 200 000 de cetățeni. Pe lângă efectul demografic, trebuie să constatăm că aceasta a avut şi are repercusiuni şi asupra consumului. Din aceste considerente menționam că, e o mare problemă că economia noastră continuă să se bazeze preponderent pe consum.

O altă mare provocare este insuficienţa forţei de muncă. Exodul populaţiei despre care vorbeam ceva mai devreme şi-a lăsat şi aici amprenta. Astăzi, majoritatea agenţilor economici se confruntă cu problema insuficienței forței de muncă. Guvernul a implementat deja unele măsuri menite să contribuie la liberalizarea pieţei muncii, dar este evident că acestea nu-s suficiente. Mulți agenți economici încearcă să soluționeze problema importând forţă de muncă. Astfel, avem o situaţie uşor paradoxală – mai ieri Moldova era un stat unde forța de muncă era un punct forte, de atracție pentru potențialii investitori, acum ne-am transformat într-un stat care importă forţă de muncă. Şi respectivul import va crește de la o zi la alta, iar statul va trebui să-şi coreleze politicile în funcţie de această situaţie – e o realitate pe care o putem doar constata.

A treia mare provocare pentru economia naţională este războiul din ţara vecină și situația regională complicată, care a afectat puternic inclusiv lanțurile logistice regionale. Ca să nu mai vorbim de mărfurile ucrainene care au invadat Republica Moldova, punând o presiune destul de mare pe producătorii locali. Dar iarăși, este o situație pe care o putem doar constata, deoarece, din motive bine cunoscute, capacitățile de intervenție ale statului sunt destul de limitate în acest sens.

O: Ce șanse sunt ca economia naţională să-şi revină?

I.G.: Orice provocare presupune şi oportunități. Spre exemplu, situația din Ucraina, pe lângă problemele pe care le-a provocat la nivelul economiei naționale, ne oferă posibilitatea de a deveni o platformă în cadrul căreia să se regăsească toţi marii investitori internaționali ce vor dori să participe la reconstrucția țării vecine ulterior. Noi dispunem de infrastructura necesară în acest sens şi putem fi destul de atractivi pentru astfel de investiții. Iar aceasta ar putea da un impuls serios dezvoltării economiei naționale.

Problemele cauzate de exodul populației ne oferă oportunitatea de a revizui politicile statului ce ţin pe piaţa muncii. Măsurile continue de liberalizare a acestei piețe pot face Republica Moldova din nou atractivă pentru investitori.

Practic orice problemă, orice provocare cu care se confruntă acum Republica Moldova în plan economic poate fi transformată în oportunitate. La această etapă este foarte important să identificăm toate oportunităţile existente, să ne pliem pe toate tendinţele economice ce se prefigurează şi să elaborăm o foaie de parcurs la nivel de stat, care să ia în calcul momentele menționate. Dacă vom face acest lucru, șansele ca economia naţională să-şi revină vor fi foarte mari.

O: Ați putea numi care termene orientative în acest sens?

I.G.: Nu şi nu cred că o poate face cineva. Totul depinde de un şir de factori, care nu tot timpul ţin de noi. Dar, dacă e să generalizăm răspunsul la întrebarea dvs., atunci aş spune – depinde de cât de repede se va încheia conflictul din Ucraina, dar şi de viteza cu care se vor mișca factorii decizionali şi agenți economici din Republica Moldova.

sursa: Oficial.md