Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), la 26 mai curent, a participat la prezentarea studiului „Impactul corupției asupra realizării drepturilor omului în Republica Moldova”. Studiul a fost efectuat cu sprijinul PNUD, în cadrul proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei, informează CURENTUL.

La întrevedere au participat reprezentanți ai instituțiilor publice, experți naționali și internaționali, și reprezentanți ai societății civile, etc.

„Cercetarea demonstrează că actele individuale de corupție au dus la încălcarea drepturilor omului în aproximativ o treime dintre cazurile analizate de experți, în timp ce corupția sistemică este responsabilă de alte 30 la sută din încălcări. Alți factori care favorizează încălcarea drepturilor omului sunt, potrivit autorilor studiului, neconformitatea legislației și reglementărilor naționale cu standardele internaționale, lipsa resurselor sau expertiza insuficientă pentru identificarea și respectarea obligațiunilor internaționale, dar și corupția politică de scară mare”, se arată într-un comunicat al Curții.

Analiza mai constată că fenomenul corupției implică două costuri separate în raport cu realizarea drepturilor omului. Primul se referă la resursele publice diminuate din cauza mitei și neachitării impozitelor și altor taxe, iar cel de-al doilea se referă la consecințele încălcării drepturilor omului, pierderea oportunității de dezvoltare individuală a persoanei și deteriorarea legitimității instituțiilor publice.

În cazul încălcării dreptului la viață, autorii au identificat că grupurile cele mai vulnerabile afectate de corupție sunt supraviețuitoarele violenței în familie și persoanele aflate în grija acestora (copii, persoane în etate), dar și deținuți. Încălcarea dreptului la educație îi afectează cel mai mult pe preșcolari, elevi, studenți, în special pe cei vulnerabili din punct de vedere social, iar dreptul la sănătate este prejudiciat mai ales în cazul persoanele cu multiple probleme de sănătate, cele cu dizabilități și oamenii în etate.

Potrivit autorilor studiului, în cele 300 de cazuri individuale de încălcare a drepturilor omului examinate de ei, costurile corupției ar constitui aproximativ 20 de milioane de lei (1 milion de euro).

Autorii constată că în prezent colaborarea instituțiilor responsabile de prevenirea și combaterea încălcărilor drepturilor omului pe de o parte, și a celor axate pe măsuri anticorupție, pe de altă parte, este limitată. Studiul a mai scos în evidență și lipsa unui cadru juridic distinct aplicabil care să prevadă cooperarea instituțională și acțiunile de complementaritate între aceste instituții.

Cercetarea recomandă o serie de politici și intervenții care să limiteze impactul corupției asupra realizării drepturilor omului. Printre acestea se numără: elaborarea sau adaptarea metodologiei evaluării impactului ex-ante al corupției asupra realizării drepturilor omului prin consolidarea cooperării instituțiilor relevante, la evaluarea corupției individuale și sistemice; modificarea legislației pentru a include corupția ca factor agravant în cadrul procedurilor penale și litigiilor privind drepturile omului; extinderea rolului comun al instituțiilor anticorupție și al celor în drepturile omului în examinarea și investigarea încălcărilor drepturilor omului La fel, se propune îmbunătățirea transparenței în examinarea și investigarea încălcărilor drepturilor omului, inclusiv accesibilitatea informației cu privire la drepturi.

Menționăm că, studiul „Impactul corupției asupra realizării drepturilor omului în Republica Moldova” a fost elaborat de Centrul pentru Drepturi Civile și Politice (Geneva), în cadrul proiectului „Lupta împotriva corupției prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei. Autorii studiului au utilizat date din resurse deschise, publicate de Centrul Național Anticorupție, Autoritatea Națională de Integritate, Oficiul Avocatului Poporului și alte instituții de stat.

Cristina Pendea