În luna februarie, potrivit datelor medii multianuale, începe creşterea ușoară a temperaturii aerului față de luna ianuarie aceasta este mai ridicată cu 1-1,5ºC. Temperatura medie lunară a aerului pe teritoriul Republicii Moldova variază între -1ºC în sudul țării şi -3ºC în nordul ei, transmite CURENTUL.

Cea mai rece pentru toată perioada de observaţii a fost luna februarie din anul 1929 − temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritoriu între -12,2ºC şi -13,7ºC. Cea mai caldă a fost luna februarie din a. 2002 și 2016 – temperatura medie lunară a aerului a variat între +3,5ºC şi +5,5ºC.

Valorile medii zilnice ale temperaturii aerului pe parcursul lunii oscilează în teritoriu între -21..-26ºC (1954, 2012) şi +10..+14ºC (1990, 2016). Minima absolută a temperaturii aerului în luna februarie a constituit -32,1ºC (Bălţi, 20 februarie 1954), iar maxima absolută a atins +23,3ºC (Tiraspol, 26 februarie 1990).

Numărul de zile cu temperatura minimă a aerului ≤-10ºC constituie în medie pe teritoriu 4-8 zile, maximul înregistrat fiind de 25 de zile (Briceni, 1956). Numărul de zile cu temperatura minimă a aerului ≤-15ºC constituie în medie pe teritoriu 2-3 zile, iar maximul a atins 21 zile (Soroca, 1985). Numărul de zile cu temperatura minimă ≤-20ºC nu depăşeşte în medie pe teritoriu 1 zi, însă au fost înregistrați ani în care acesta a atins 11 zile (Briceni, 1956).

Suma precipitaţiilor căzute în luna februarie pe teritoriul țării constituie în medie 23-40 mm, iar numărul zilelor cu precipitaţii oscilează între 10 şi 14 zile. Cea mai mare cantitate de precipitaţii lunară pentru întreaga perioadă de observaţii a atins în teritoriu valoarea de 139 mm (Vulcăneşti, 1969), iar cea zilnică – 70 mm (Goian, 1999). Precipitaţiile cad preponderent sub formă de zăpadă. Grosimea medie decadică a stratului de zăpadă în luna februarie variază pe teritoriul țării între 3 şi 11 cm. Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe platformele meteorologice a atins în unele zile 71 cm (28 februarie 1973, Briceni).

În luna februarie sunt posibile următoarele fenomene: ceață (în medie 2-7 zile), depuneri de chiciură şi polei (2-6 zile), gheţuş (circa 10 zile) şi viscole (1-2 zile).

Din fenomenele meteorologice stihinice cel mai frecvent se observă ninsori abundente, ele fiind posibile în medie o dată în 5 ani. Depuneri puternice de polei şi chiciură sunt posibile în medie o dată în 7 ani, iar vânt şi viscol puternic – în medie o dată în 10 ani. Scăderea temperaturii aerului până la -25ºС și mai jos se poate semnala în medie o dată în 10-30 ani în jumătatea de nord a țării și o dată în 40-60 ani – în cea de sud.

Cristina Parfeni