Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat, recent, în cadrul ședinței Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice (CCFP), Raportul auditului conformității gestionării resurselor financiare publice și a patrimoniului public de către Întreprinderea de Stat (Î.S.) „Servicii pază” a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) în anul 2019, informează CURENTUL.
Cele mai importante aspecte ale auditului, dar și concluzia raportului de conformitate au fost prezentate de către Viorel Chetraru, Vicepreședinte al CCRM și Olga Poiană, șef al echipei de audit.
În conformitate cu situațiile financiare prezentate Biroului Național de Statistică, în anul 2019, Î.S. „Servicii Pază” a MAI a înregistrat venituri în sumă totală de 134 928,35 mii lei, ceea ce reprezintă valori majorate față de anul 2018 cu 1416,47 mii lei. De menționat că, veniturile din vânzări au constituit cea mai importantă sursă de venituri (99%), ceea ce corelează și genul de activitate al entității. Concomitent, în perioada de referință, entitatea a efectuat și cheltuieli în sumă de 133 627,96 mii lei, ceea ce la fel reprezintă valori majorate față de anul precedent cu 1273,57 mii lei, cea mai semnificativă pondere a acestora (76%) fiind înregistrată la capitolul cheltuielilor de personal, inclusiv asigurările sociale și primele medicale. Aceasta se explică prin faptul că forța productivă a entității o reprezintă anume resursele umane prin intermediul cărora se desfășoară activitatea de bază.
Misiunea de audit, evaluând conformitatea gestionării resurselor financiare publice și a patrimoniului public de către Î.S. „Servicii Pază” a MAI în anul 2019, a concluzionat că, ansamblul activităților cuprinse în aria de audit, nu corespund pe deplin exigențelor cadrului normativ în vigoare, precum și reglementărilor interne existente. Deficiențele identificate au fost cauzate atât de lipsa unor proceduri exhaustive ale controlului intern managerial, cât și de neconformarea responsabililor din cadrul entității la prevederile legale.
Ca urmare a testărilor de audit efectuate se atestă că, din cauza unor lacune în cadrul sistemului de control intern actual, entitatea a înregistrat unele carențe privind conformitatea gestionării resurselor financiare publice și a patrimoniului public deținut, exprimate prin:
neînregistrarea în evidența contabilă a 16 terenuri și 6 clădiri asupra cărora entitatea deține drepturi de proprietate, ceea ce a denaturat situațiile financiare pentru perioada de gestiune cu cca 2881,55 mii lei și a condiționat necalcularea uzurii respective pentru clădirile menționate;
nerespectarea prevederilor legale aferente gestionării unor mijloace fixe în valoare de 16 680,72 mii lei, ceea ce influențează în mod nefavorabil costul real al serviciilor prestate, baza de cost a tarifelor pentru serviciile prestate precum și valoarea indicilor de performanță aferenți activității operaționale;
gestionarea neregulamentară a creanțelor cu termen de prescripție expirat în valoare totală de 8041,7 mii lei ceea ce oferă entității premise pentru a influența direct asupra rezultatelor financiare, în condițiile în care aceasta înregistrează creanțe compromise încă din anul 2010;
reflectarea neconformă la capitolul datorii pe termen lung a bunurilor primite cu titlu gratuit în valoare de 3206,45 mii lei, ceea ce a condiționat raportarea eronată a informațiilor aferente datoriilor pe termen lung, rezultatului financiar al anului de gestiune și, ca urmare, nemajorarea capitalului propriu – indicator important pentru evaluarea activității întreprinderii și pentru luarea deciziilor de rigoare în coraport cu activele nete gestionate;
acordarea unor premii în valoare totală de 221,91 mii lei contrar exigențelor legale ceea ce reduce semnificativ realizarea conformă a managementului instituțional.
Auditul a constatat că, deși, cadrul legal expune faptul că funcția de fondator al întreprinderii de stat, în numele Guvernului, este exercitată de către Agenția Proprietății Publice, se relevă că, până la momentul actual, Ministerul Afacerilor Interne continuă să îndeplinească aceasta misiune. De remarcat că, MAI a înaintat inițiative pentru a modifica forma de organizare a entității auditate din întreprindere de stat în instituție publică, ceea ce ar permite acestuia să desfășoare în continuare funcția de fondator.
Curtea de Conturi a concluzionat că ansamblul activităților cuprinse în aria de audit nu corespund pe deplin exigențelor cadrului normativ în vigoare precum și reglementărilor interne existente. Astfel, prin prisma constatărilor expuse, se relevă o abordare neconformă asupra procesului de trecere la cheltuieli a creanțelor, precum și a materialelor învechite și neutilizate, ceea ce oferă premise entității de a influența și a dirija rezultatul financiar pentru a menține artificial rata de profit a acesteia.
Concomitent, unele procese și activități aferente gestionării patrimoniului deținut nu au fost desfășurate în baza principiilor bunei guvernări și nu au garantat integritatea și dezvoltarea continuă a bunurilor administrate, iar neaplicarea și neinstituirea unor politici, proceduri și reguli interne au admis acumulări semnificative de creanțe și datorii compromise generând în așa fel și alte riscuri în raport și aspect de regularitate pentru obținerea indicatorilor economico-financiari pozitivi.
Cristina Pendea