Agenția „Moldsilva”, la 19 mai curent, a desfăşurat o şedinţă practică de lucru cu genericul „Starea fondului forestier și necesitatea efectuării lucrărilor silvotehnice”. Astfel, la Întreprinderea Silvo-Cinegetică Strășeni s-a discutat despre lucrările necesare în contextul implementării managementului forestier sustenabil. Mai mult, la eveniment au fost prezenţi specialişti ai Agenţiei, reprezentanţi a mediului academic şi ingineri silvici din cadrul întreprinderilor de specialitate din teritoriu, informează CURENTUL.

„Moldsilva” la şedinţă a prezentat importanţa, necesitatea, şi justeţea acestor lucrări silvotehnice, desfășurate de silvicultori în pădurile Republicii Moldova, în fondul forestier de stat, gestionat de Agenţie şi entităţile silvice subordonate. Totodată, a scos în evidenţă „un spectru larg de lucrări silvotehnice: Tăieri de conservare; Tăieri de regenerare; Tăieri de îngrijire şi conducere a arboretelor: Degajări, Curățiri, Rărituri, precum şi arborete degradat. Tăieri de igienă; Tratamente, Regenerări etc. Pe motiv că în materialele de presă au parvenit termeni precum „defrişări”, „abuz”, „tăieri ascunse” – o dovadă în plus că silvicultura este departe de înţelesul tuturor”.

Petru Rotaru, șef direcţie fond forestier, arii protejate şi regenerarea pădurii, în cadrul şedinţei a vorbit despre problemele în sectorul forestier, despre ariile protejate, despre tăierile ilicite, despre lucrările silvotehnice, obiective etc. Astfel, a comunicat despre tăierile ilicite ce au avut loc în anul 2020, dar şi în 2021, fiind la Hânceşti, Edineţ, Orhei, iar cei ce au recurs la aceasta sunt traşi la răspundere – deschise dosare penale. „Mă tem că până la sfârşitul anului, noi o să depăşim volumul anului 2020 de 1,4 mii m3, dar asta se datorează faptului, după mine, unui control insuficient sau aplicarea controlului operativ insuficient în terenurile gestionate. La Hânceşti sunt 2 pădurari care au comis tăieri ilicite, dosarele sunt la procuratura general, la Edineţ iarăşi întocmite dosare penale etc.”, a declarat el.

„Problemele cu care se confruntă sectorul forestier este degradarea continuă a ecosistemelor forestiere, fragmentarea habitatelor silvice; diminuarea suprafeţelor ocupate şi agravarea situaţiilor unor ecosisteme rare şi periclitate – stejărete etc., degradarea, aplicarea unor volume insuficiente la lucrări de regenerare şi construcţie ecologică prin care să se urmărească ameliorarea compoziţiei prin promovarea biotipurilor mai rezistente la schimbările climatice; ş.a”, a subliniat, Petru Rotaru.

Sergiu Chihai, inginer-şef silvic al „Întreprinderii Silvo-Cinegetice Strășeni”, la fel, a vorbit despre întreprindere, arborete, tăieri, regenerări naturale şi artificiale, tratamente, împăduriri etc. „În cadrul întreprinderii, anual, începând cu ultimul deceniu, s-a lucrat prin lucrări de conducere şi tratamente silvice de la 800 nă la 1000, în acest an avem 1086 de ha, cam 60 de ha – degajări, curăţiri – 30 ha, rărituri – 250, tăieri de igienă – 450, dar anul acesta tăierile de igienă este cu mult depăşit. Probleme care a dus la aceasta arborete îmbătrânite, supraîmbătrânite şi seceta îndelungată. Recoltăm anual aproximativ 25 de mii m3, ca rezultat al acţiunilor noastre, în anul acesta 28 de mii m3, în special de la rărituri pe care le-am tratat în anul 2020/2021 am evaluat ceea ce era uscat, am mers numai pe probleme de igienă şi din contul tăierilor de igienă etc.”, a menționat el.

De asemenea, silvicultorii, reprezentanţii „Moldsilva” au ieşit în teren la Ocolul Silvic Străşeni, traseul Scoreni-Străşeni și-au prezentat întregul proces practic de creare, îngrijire şi conducere a arboretelor. Dar și au fost văzute lucrările de igienă executate, necesitatea executării la timp şi corect a lucrărilor, declanşarea corectă de regenerare.

E de menționat că, Agenţia “Moldsilva” nu susţine proiectele şi propunerile de interzicere a lucrărilor silvotehnice, de instituire a unor moratorii la aceste lucrări, deoarece acestea atentează atât la integritatea şi continuitatea pădurilor şi a funcţiilor acestora, cât şi la dezvoltare sustenabilă a societăţii contemporane, dar şi la patrimoniul forestier transmisibil viitoarelor generaţii.

Cristina Tomac