Fostul deputat liberal democrat, Iurie Țap, afirmă că dacă Parlamentul și-ar face datoria bine, Guvernul ar activa productiv pentru țară și oameni. Reformele/schimbările nu trebuie să fie de fațadă, pentru manipularea opiniei publice, ci de esență, sistemice și profunde pentru a schima radical starea de lucruri, transmite CURENTUL.

Într-o postare pe o rețea de socializare, Iurie Țap s-a referit la inițiativa Președintelui țării, Igor Dodon, de a reduce numărul deputaților de la 101 la 71 sau chiar 61. Fostul deputat scrie că, în principiu, se poate de acceptat ideea reformării Parlamentului.

„Însă, după toate, inițiativa dată este pentru urechile poporului, dar și motivrea pare a fi una pe potrivă – vor fi reduse esențial cheltuielile publice, nemaivorbind despre sentimentul de „a-i pune la punct pe cei mai corupți și iresponsabili”. Doar că, problema reală este alta: noi avem un parlament nefuncțional instituțional, or, autoritatea supremă reprezentativă și unica autoritate leguitoare practic nu-și realizează bine funcțiile. Dincolo de calitatea proastă a majorității deputaților, reglementările confuze și vagi, dar, în special, lipsa bunei credințe/bunului simț transformă legislativul într-o simplă masină de vot a unor interese oligarhice, de clan/grup/partid. Spre regret, este tendința generală care a dominat în istoria statului independent”, scrie Iurie Țap.

De asemenea, fostul deputat menționează că trebuie urmărită capacitatea funcțională a Parlamentului, cele două funcții ale sale – legiferarea și controlul parlamentar.

„Or, dacă procesul legislativ, cât de cât avansează, funcția de control parlamentar practic este una mai mult decât formală”, mai scrie Iurie Țap.

Fostul deputat mai aduce aminte despre inițiativele legislative pe care le-a promovat în Parlament privind controlul parlamentar, proiect care a fost blocat de democrați și adoptat de noua legislatură.

„Strategia privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020, elaborată urmare radiografiei SIGMA/OECD, constată: „Interesul Parlamentului fata de activitatea Curtii de Conturi … este scazut. Acest lucru poate fi explicat prin capacitatea scazuta a comisiilor parlamentare de a monitoriza modul in care sunt indeplinite recomandarile institutiei supreme de audit, dar si prin faptul ca nu exista o intelegere foarte clara a ceea ce presupune activitatea de supraveghere parlamentara … Cadrul normativ privind monitorizarea activitatii Guvernului este doar partial dezvoltat. Imbunatatirea puterii de supraveghere a Parlamentului ar contribui la o imbunatatire a politicilor si serviciilor produse de Guvern””, mai scrie Iurie Țap.

Cristina Parfeni