În fiecare an, la 29 septembrie, este marcată Ziua Mondială a Inimii, scopul căreia este sporirea gradului de conștientizare a populației cu privire la riscurile pentru bolile cardiovasculare, inclusiv cele de inimă și accidentul vascular cerebral, transmite CURENTUL.

Evenimentul a fost lansat la inițiativa Federației Mondiale a Inimii (FMI), fiind cea mai mare platformă specializată pe protecția sănătății inimii din lume. În acest an, genericul acestei zile este „Folosește-ți inima pentru conectare”, îndemnând fiecare membru al societății să își folosească cunoștințele, compasiunea și influența pentru a-și asigura o viață sănătoasă pentru inimă.

Bolile cardiovasculare (BCV) provoacă 18,6 milioane de decese în fiecare an. Acestea pot apărea din mai multe cauze, cum ar consumul de tutun și alcool, diabetul, hipertensiunea arterială și obezitatea, până la poluarea aerului sau amiloidoza cardiacă.

La nivel mondial, în jur de 520 de milioane de persoane suferă de boli cardiovasculare și au fost afectate în mod disproporțional de COVID-19 în ultimul an. Aceștia au fost expuși unui risc mai mare de a dezvolta forme grave ale bolii, iar din cauza unei vulnerabilități sporite au fost nevoiți să se izoleze. Drept urmare, aceste persoane au suportat un șir de consecințe:

* Lipsa vizitelor regulate la medic;

* Absența contactului cu familia și prietenii;

* Reducerea practicării exercițiilor fizice.

În Republica Moldova, bolile cardiovasculare se situează pe primul loc în clasamentul cauzelor de deces. Pe parcursul anului 2020, în țara noastră din cauza afecțiunilor aparatului cardiovascular au decedat 22 872 de persoane, comparativ cu 21 512 decese, în 2019.

În structura deceselor cauzate de bolile aparatului circulator predomină cardiopatia ischemică (12566 persoane), bolile cerebro-vasculare (5006 persoane), infarctul miocardic acut (1748 persoane), cardiopatia hipertensivă (2615 persoane).

În acest an, obiectivul global al Zilei Mondiale a Inimii este valorificarea puterii telemedicinii pentru a îmbunătăți conștientizarea, prevenirea și gestionarea BCV. Cei trei piloni în acest proces sunt:

Investițiile – crearea condițiilor pentru utilizarea eficientă a instrumentelor digitale pentru a îmbunătăți prevenirea, diagnosticul și metodele de tratament a inimii pentru fiecare – de la copii la persoanele în etate.
Prevenirea – îngrijirea inimii prin adoptarea unui stil alimentar sănătos cu consum redus de zahăr, renunțarea la fumat și practicarea exercițiilor fizice. Totodată, în cazul unei boli cronice (insuficiență cardiacă, diabet, hipertensiune arterială, obezitate) este important să se opteze pentru vizite regulate la medic, iar în cazul infecției COVID-19 să se solicite asistența medicală urgentă.
Comunitatea – utilizarea tehnologiilor moderne pentru conexiunea cu membrii familiei, în special pe timp de pandemie.
Pentru a îmbunătăți sănătatea inimii și a preveni îmbolnăvirea, este important să cunoaștem factorii de risc ai acestora:

– Dieta bogată în grăsimi saturate, grăsimi trans, colesterol, zahăr și sare;

– Activitate fizică insuficientă;

– Consumul de alcool;

– Consumul de tutun în orice formă sporește considerabil riscul bolilor de inimă și al infarctului miocardic.

Astfel, pentru a evita boala este important să prevenim influența acestor factori, să adoptăm un stil alimentar și de viață sănătos, să menținem tensiunea arterială, colesterolul și nivelul zahărului din sânge în limitele normei și să reducem riscul bolilor de inimă și a atacului de cord.