Multe acte normative sau proiecte de legi adoptate în perioada 2016-2018 conțin prevederi care promovează interesele private în detrimentul interesului public. În același timp, contrar legislației în vigoare, unele documente oficiale sunt adoptate în lipsa expertizei anticorupție sau ignorându-se recomandările Centrului Național Anticorupție de a exclude prevederi care pot genera corupție. Costurile nerespectării rapoartelor de expertiză anticorupție se ridică la milioane de lei. La această concluzie au ajuns autorii studiului „Expertiza anticorupție 2016-2018: eficiență, costuri, impact”, elaborat cu sprijinul PNUD.

Autorii studiului au analizat felul în care autoritățile statului pun în aplicare prevederile referitor la expertiza anticorupție – un instrument de prevenire a corupției, care evaluează în ce măsură conținutul proiectelor de acte legislative și normative corespunde standardelor anticorupție naționale și internaționale. Totodată, prin expertiză, CNA identifică normele care favorizează sau pot favoriza corupția și elaborează recomandări pentru excluderea sau diminuarea efectelor acestora.

În perioada 2016-2018, Centrul Național Anticorupție a efectuat expertiza anticorupție a 2697 proiecte de acte normative, ponderea cea mai mare revenind proiectelor de hotărâri de guvern și actelor departamentale.

Potrivit autorilor studiului, cel mai frecvent interesele private au fost promovate prin proiecte de legi, cele mai multe dintre acestea fiind înregistrate în 2016 (34% din proiectele de legi expertizate), ajungând în 2018 la o pondere de 10%. În partea ce ține de hotărârile de Guvern, ponderea proiectelor promotoare de interese a constituit 21% în 2016 ajungând la 3% în 2018, iar în cazul actelor departamentale – 28% (în 2016) și 7% (în 2018).

Studiul a mai arătat că niciunul dintre proiectele promotoare de interese nu au avut o argumentare relevantă, adecvată și suficientă, iar atunci când interesele autorilor o cereau, acestea nu erau însoțite de o analiză a impactului de reglementare. Totodată, majoritatea proiectelor promotoare de interese nu conțineau mecanisme de control și sancțiuni. Cei mai frecvenți factori de risc rămân a fi: formulările ambigue care admit interpretări abuzive, concurența normelor de drept, lacunele de drept, atribuții care admit derogări și interpretări abuzive etc.

Datele studiului arată că în 2016 – 25 (7%) din hotărârile de guvern pasibile de expertiză au fost aprobate în lipsa acestea, în 2017 acest indicator a ajuns la 82, sau 19%, iar în 2018 – la 15%.

Riscurile de corupție depistate de experții CNA în proiectele de legi supuse expertizei includ abuz de serviciu, conflict de interese și/sau favoritism, corupere activă, trafic de influență, depășire a atribuțiilor de serviciu, conflict de interese și/sau favoritism, exercitarea influenței necorespunzătoare.

Evaluarea eficienței recomandărilor rapoartelor de expertiză anticorupție arată că acestea sunt acceptate în proporție de circa 70%. Totuși, factorii de risc înlăturați mai frecvent din proiectele actelor normative sunt cei care pot fi remediați mai ușor și țin de coerența legislativă și formularea lingvistică a textelor proiectelor. În același timp, autorii nu au eliminat de o manieră consistentă și coerentă factorii de risc din categoria exercitarea atribuțiilor entității publice, atribuții extensive de reglementare, atribuții paralele, nedeterminarea entității publice responsabile/subiectului la care se referă prevederea, precum și lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative.

Autorii studiului au estimat că valoarea prejudiciilor evitate la Bugetul Public Național a depășit 1,3 miliarde lei în cazurile când recomandările făcute în rapoartele de expertiză anticorupție ale CNA au fost respectate parțial sau în totalitate. Acest lucru presupune că nu au fost înstrăinate terenuri și imobile proprietate publică, nu au fost aplicate scutiri de taxe discreționare. Totodată, în cazuri în care aceste recomandări nu au fost respectate, fiind promovate proiecte cu tentă politică, fiind vândute terenuri la preț nominal, în defavoarea interesului public, sau fiind promovate proiecte neconforme de parteneriat public privat, au fost pierdute, sau vor fi inevitabil pierdute, bunuri și imobile în valoare de peste 2,3 miliarde lei.

Studiul „Expertiza anticorupție 2016-2018: eficiență, costuri, impact” a fost realizat în cadrul proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova” implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei. Un studiu similar al eficienței expertizei anticorupție a fost efectuat în anul 2016, analizând perioada 2010-2015.