Î.S. „Nodul Hidroenergetic Costești” va fuziona, prin absorbție cu Î.S. „Direcția Nodului Hidrotehnic Costești-Stînca”. Acestea vor fi transformate în Societate pe acțiuni „Centrala Hidroelectrică Costești-Stînca” cu cotă integrală de stat, transmite CURENTUL.
În scopul exploatării durabile a Nodului hidroenergetic Costești, care este componentul de bază în producerea energiei electrice de către Î.S. „Nodul Hidroenergetic Costești”, precum și în vederea diminuării riscului inundațiilor, sunt necesare lucrări permanente de întreținere și reparații curente a barajului, fapt ce implică cheltuieli considerabile care, în ansamblu, sunt suportate de către Î.S „Direcția Nodului Hidrotehnic Costești-Stînca”.
Este de menționat că Î.S. „Nodul Hidroenergetic Costești” utilizează anual aproximativ 900 mln./m3 de apă pentru producerea energiei electrice, care constituie 5-6% din energia produsă anual de producătorii autohtoni.
Astfel, având în vedere durata relativ mare de exploatare a construcțiilor hidroelectrice, în scopul măririi gradului de siguranță a centralelor electrice, în anul 2010 a fost efectuat un studiu de fezabilitate, care a reliefat măsurile de introducere a abordării ecosistemice în managementul inundațiilor.
Urmare analizei și evaluării efectuate, s-a propus realizarea lucrărilor necesare punerii în siguranță și reabilitarea amenajărilor Nodului Hidrotehnic Costești-Stînca. Ulterior, în 2011 a fost elaborat proiectul tehnic „Punerea în siguranță și reabilitarea amenajărilor de la Nodul Hidrotehnic Costești-Stînca”, costul total al lucrărilor fiind de 201 740 557 lei.
În cazul în care statul nu va veni cu o intervenție prin reorganizarea acestor întreprinderi, acest lucru va avea un efect negativ asupra gestionării eficiente a bunurilor statului și poate compromite întreaga economie a Republicii Moldova, pe de o parte asigurarea tehnică a Î.S. „Direcția Nodului Hidrotehnic Costești-Stînca”, iar pe de altă parte producerea energiei electrice care este asigurată de către Î.S. ,,Nodul Hidroenergetic Costești”.
Proiectul este supus consultărilor publice.
Cristina Parfeni